Securitatea UE, dezbătută la Limassol: Kallas cere retragerea armatei ruse din R. Moldova pentru o pace durabilă
Strategia Uniunii Europene față de Rusia și viitoarea arhitectură de securitate au fost principalele teme ale reuniunii miniștrilor europeni de Externe de la Limassol, Cipru, desfășurate pe 27 - 28 mai. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a readus în prim-plan o condiție importantă: orice acord de pace durabil trebuie să includă retragerea armatei ruse din Republica Moldova și Georgia.
Ideea a apărut inițial în februarie 2026, într-un document de consultare intern al UE, însă Bruxelles-ul nu i-a oferit deocamdată statutul de mandat oficial pentru negocieri.
Reuniunea, condusă de Kallas și de ministrul de Externe al Ciprului, Constantinos Kombos, s-a desfășurat cu participarea specială a miniștrilor de Externe ai Indiei, Arabiei Saudite și Ucrainei. Formatul Gymnich, reuniune informală a șefilor diplomației din statele membre ale UE, organizată o dată la șase luni, nu produce decizii formale, ci permite schimburi strategice pe teme sensibile.
Agenda a cuprins situația din Orientul Mijlociu și Strâmtoarea Ormuz, negocierile de pace pentru Ucraina, strategia față de Rusia și elaborarea strategiei europene de securitate.
„Trupele rusești din țări ca Georgia, Moldova - un interes de securitate europeană”
În deschiderea reuniunii, Kallas a formulat explicit legătura dintre problema trupelor rusești staționate în state terțe și interesele fundamentale ale Uniunii Europene.
„Există și întrebări de interes mai larg, dacă te gândești la trupele rusești din țări ca Georgia, Moldova, și acesta este tot un interes de securitate europeană ca aceste trupe să nu fie acolo și să nu intervină în alegerile din diferite țări”, a declarat Kaja Kallas.
Kallas a contextualizat această cerință în logica mai largă a simetriei în negocierile de pace: dacă Ucrainei i se solicită limitări militare, Rusiei trebuie să i se impună concesii echivalente. Oficialul european a menționat că „am prezentat deja o listă în februarie, cu toate cele pe care le-am identificat, începând cu respectarea de către Rusia a acordurilor internaționale unde și-au asumat obligația de a nu ataca vecinii și de a le respecta suveranitatea”, precizând că concesiunile cerute Ucrainei privind limitările militare „ar trebui să fie reflectate și pentru Rusia dacă este în acest acord”.
Documentul intern de consultare al UE, distribuit de Kallas statelor membre în februarie 2026, cere explicit, printer altele, interzicerea prezenței militare ruse în Belarus, Ucraina, R. Moldova, Georgia și Armenia, eliminarea armelor nucleare din Belarus și obligarea Rusiei de a plăti Ucrainei reparații.
Documentul a fost discutat de ambasadorii statelor membre pe 17 februarie și dezbătut la reuniunea miniștrilor de Externe din 23 februarie 2026.
Substanța negocierilor de pace, mai importantă decât cine negociază
Kallas a avertizat că dezbaterea despre cine va fi trimisul special al UE pentru o eventuală negociere directă cu Rusia reprezintă o deviere periculoasă.
„Consider că este o capcană în care Rusia vrea să ne încadrăm, să discutăm cine vorbește cu ei. Și ei deja aleg cine este potrivit și cine nu. Să nu cădem în această capcană. Negocierile sunt întotdeauna un efort de echipă - ai cărți bune, ai cărți proaste, ai o strategie despre cum te duci la masă. De aceea, substanța este mult mai importantă decât cine”, a declarat Kallas.
Ea a adăugat că, în negocierile de pace, „nu se întâmplă mare lucru în acest moment”, observând, totodată, că Rusia „este în defensivă pe câmpul de luptă”.
O pace durabilă „include elemente precum responsabilitatea, despre care trebuie să discutăm”, a mai spus ea.
Tsahkna și Budrys: Răbdare strategică și presiune, nu mediere
Ministrul de Externe estonian, Margus Tsahkna, a articulat același refuz al negocierii premature, invocând slăbiciunea crescândă a poziției ruse.
„Oricine ar dori să meargă acum acolo, acest om nu va primi Premiul Nobel, pentru că nu vor exista negocieri serioase. Deci, mai multă presiune, pentru că vedem primele semne că Putin este acum într-o poziție mai slabă”, a declarat Tsahkna, pledând pentru „impunerea de presiune suplimentară” și „răbdare strategică”.
Ministrul de Externe lituanian, Kęstutis Budrys, a completat: „Să fim uniți și disciplinați. Acesta nu este un moment în care să discutăm cine va participa la negocieri”.
El a solicitat adoptarea rapidă a pachetului 21 de sancțiuni și deschiderea tuturor celor șase clustere de negociere pentru R. Moldova și Ucraina în luna iunie.
Anterior, Înalta Reprezentantă a afirmat că procesul de negocieri de pace a generat „o înțelegere tot mai clară că și regiunea separatistă ,Transnistria, trebuie considerată parte a securității europene”. Aceste declarații de la Limassol consolidează acel mesaj în rândul tuturor miniștrilor de Externe europeni.
CITIȚI ȘI:
Aproape 50 de state condamnă la ONU amenințările Rusiei la adresa ambasadelor din Kiev
