Maia Sandu și Ilie Bolojan au îndemnat primarii să se unească: Servicii mai bune și costuri mai mici
„O clacă între sate” – așa descrie președinta Maia Sandu reforma administrației publice locale. Deși nu este o reformă ușoară și pune presiune pe aleșii locali, este necesară „pentru a face viața tuturor mai bună”. Șefa statului a chemat primăriile și primarii din întreaga țară să nu intre în competiție, ci să-și unească forțele pentru a construi împreună, cu încredere, un viitor modern.
În discursul ținut în fața aleșilor locali reuniți pe 29 mai, în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN), la evenimentul „Primării Puternice – Localități Dezvoltate”, Maia Sandu a regretat că, și după trei decenii, Republica Moldova încă are „prea multe sate fără apă la robinet, cu drumuri locale necirculabile, cu clădiri publice la care curge acoperișul”.
Potrivit președintei, problema nu constă în dorința aleșilor locali de a îndeplini așteptările oamenilor, ci în lipsa de resurse și specialiști, generată de fragmentarea administrativă excesivă. Experiența statelor europene a arătat că localitățile mai mari au șanse sporite să acceseze fonduri de dezvoltare, în timp ce primăriile mici sunt nevoite să cheltuie mai mulți bani pentru întreținere, fără a le mai rămâne resurse pentru investiții.
„Managementul deșeurilor, serviciile sociale, digitalizarea sunt mai ieftine și mai ușor de gestionat când ai o structură administrativă eficientă. Desigur, pentru a reuși să realizăm aceste obiective, administrația centrală, împreună cu administrația locală, trebuie să asigure două lucruri: digitalizarea, astfel încât oamenii să aibă cât mai puțină birocrație și cât mai puține drumuri de făcut, și o distribuție corectă a banilor, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă în dezvoltare”, a spus Maia Sandu.
Șefa statului a îndemnat autoritățile locale să „participe la această schimbare necesară pentru Republica Moldova”, să lucreze „toți împreună, nu unul împotriva altuia”.
Președinta a menționat că este nevoie de structuri administrative mai mari, cu specialiștii necesari, pentru a valorifica oportunitatea deschisă de procesul de aderare la Uniunea Europeană, întrucât fondurile de preaderare sunt oferite pentru proiecte mari, cu impact regional și pentru echipe consolidate.
Participând la evenimentul din PMAN, premierul interimar al României, Ilie Bolojan, a menționat importanța deciziilor strategice de apartenență la blocuri economice mari, cum este Uniunea Europeană, care oferă acces la piețe, transferuri de tehnologie și locuri de muncă.
„Dacă România s-a dezvoltat în ultimii ani, este și ca efect al accesului la piețele Uniunii Europene, la sprijinul primit pentru a recupera întârzierile pe care le-am avut. Iar drumul corect, pe care Republica Moldova l-a ales, este acest drum și felicit conducerea Republicii Moldova pentru aceste decizii strategice și pe cetățenii dumneavoastră pentru că au votat pentru această direcție strategică, ce creează o condiție de bază pentru prosperitate”, a subliniat șeful Executivului de la București.
Potrivit lui Ilie Bolojan, care are în spate experiența a trei mandate de primar, timp de 12 ani, și de președinte de consiliu județean, o condiție de bază pentru prosperitate este ceea ce se întâmplă în fiecare comunitate locală – „de la rețeaua de apă sau de canalizare, la asfaltul din fața casei, la o școală care arată mai bine, la un dispensar în care oamenii sunt tratați mai bine și așa mai departe”.
În condițiile în care capacitățile statului sunt limitate, transferurile, spune Ilie Bolojan, trebuie folosite cât mai eficient posibil, adică să fie direcționate către proiecte care aduc plusvaloare comunităților. Totodată, o a doua sursă pentru realizarea investițiilor sunt impozitele colectate de la cetățeni.
„Și valoarea unei administrații este dată de cota pe care o întoarce către cetățeni din aceste impozite încasate. Dacă administrațiile noastre consumă aproape toți banii pe care îi încasăm pe cheltuieli de funcționare și suma care se întoarce către cetățeni este foarte mică, înseamnă că nu administrația există pentru cetățeni, ci cetățenii pentru această administrație”, a specificat oficialul român.
Ilie Bolojan a mai spus că Republica Moldova are un context favorabil de care trebuie să profite. Este nevoie să fie susținută comasarea localităților, astfel încât numărul de locuitori dintr-o localitate să crească, costul funcționării administrației per cetățean să scadă, iar economiile rezultate să însemne „bani direcționați către lucrurile care într-adevăr le folosesc oamenilor”, către servicii mai bune.
„Rugămintea mea personală către toți aleșii locali – și pe o parte îi cunosc, îi văd pe prietenii mei aici – este să susțineți aceste lucruri, chiar dacă într-o primă fază par un deranj, chiar dacă din două scaune de primar va rămâne un singur scaun, dintr-un anumit număr de consilieri locali vor rămâne mai puțini”, a recomandat Ilie Bolojan.
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a precizat că există deja 681 de decizii de inițiere a procesului de amalgamare, în care sunt vizate 86% dintre primăriile din țară – „un semnal bun, un semn de curaj, de asumare și de devotament față de propriii cetățeni”.
„Reforma administrației publice locale este modalitatea prin care vrem să aducem mai multă eficiență și dezvoltare în fiecare comunitate. Nu facem reformă de dragul reformei. O facem pentru oameni, pentru servicii mai bune, pentru localități care pot atrage investiții și pot crește. Iar acest lucru îl putem construi doar împreună: autorități locale, cot la cot cu autoritățile centrale și partenerii de dezvoltare”, a declarat Alexei Buzu.
Primarul municipiului Ungheni, Vitalie Vrabie, a menționat că municipiul, împreună cu alte nouă primării – zece în total și 21 de localități – au ales să meargă împreună pe această cale a amalgamării voluntare, într-un cluster „poate cel mai vizibil” dintre cele implicate în acest proces.
„Orice reformă mare vine și cu emoții, și cu riscuri, și cu lucruri care poate nu vor ieși ideal din prima. Sigur că ceva se va pierde, sigur că ceva ne poate scăpa, sigur că nu există soluții perfecte. Dar, pentru a avea cât mai puține dintre acestea, trebuie să fim împreună în această transformare”, a spus primarul.
Vitalie Vrabie a încurajat aleșii locali să se unească pentru a crea servicii mai bune pentru populație – apeducte, canalizare, servicii de colectare și evacuare a deșeurilor, transport public modern și acces la școli bune și la servicii administrative și sociale de calitate.
„Serviciile de calitate costă, iar multe dintre ele, dacă vrem să rămână accesibile oamenilor, trebuie susținute printr-o capacitate financiară, administrativă și instituțională mai mare, mai puternică și mai bine organizată. Tocmai de aceea, cred că această consolidare este necesară pentru viitorul nostru”, a mai spus primarul municipiului Ungheni.
Vladimir Cucereavîi, primar al satului Taraclia din raionul Căușeni, a menționat că atunci când există o comunitate unită, când diaspora este alături de familiile rămase acasă și când ai susținerea „fraților de peste Prut”, lucrurile bune se pot realiza.
„Ne-au ales cetățenii, trebuie să facem pasul corect, chiar dacă uneori poate mai pășim așa, mai în gol, dar trebuie să ne unim și să avem rezultate frumoase. Vă doresc să avansăm, să ducem până la capăt această reformă și să ne mândrim la adânci bătrâneți, pe care sperăm să le avem frumoase”, a subliniat primarul.
Un alt ales local, primara satului Telița din raionul Anenii Noi, care se unește cu satele Roșcani și Calfa, Rodica Rusu, a spus că, datorită proiectelor active astăzi – precum Satul European, Europa este aproape sau Fondul pentru Mediu și altele – pot fi identificate fonduri de finanțare. Problema care rămâne este asigurarea mentenanței serviciilor după finalizarea proiectelor.
„Din acest considerent, considerăm că reforma teritorial-administrativă prin amalgamare voluntară reprezintă o șansă reală pentru comunitățile noastre, o șansă de a construi lucrurile așa cum le vedem noi, cei de la nivel local: progresiv, strategic și sustenabil. O șansă de a dezvolta comunități mai puternice, mai capabile să ofere servicii de calitate și condiții mai bune pentru oameni”, a punctat primara.
Un sondaj local a arătat că 87% dintre locuitori susțin această oportunitate de dezvoltare economică, a afirmat Rodica Rusu, spunând că este important ca comunitățile „să simtă această reformă pentru a mișca lucrurile din loc”.
Peste 400 de primari din localitățile care au inițiat procesul de amalgamare voluntară participă vineri, 29 mai, la evenimentul „Primării Puternice – Localități Dezvoltate”, dedicat reformei administrației publice locale și consolidării capacităților administrative.
Reforma administrativă propusă de Guvern stabilește un prag minim de 3.000 de locuitori pentru fiecare primărie și reduce numărul raioanelor de la 32 la 10.
Primăriile care își doresc să parcurgă procesul de amalgamare voluntară trebuie să aprobe deciziile până în luna iulie a anului curent, astfel încât alegerile locale din 2027 să se desfășoare după o nouă structură administrativă.
CITIȚI ȘI:
