Rata sărăciei absolute a depășit 31% în R. Moldova: Cifra ar putea fi mai mare, după ce BNS va calcula și cheltuielile pentru serviciile medicale
Rata sărăciei absolute în Republica Moldova a constituit 31.1% în anul 2025, pragul valoric fiind estimat la 3.764 de lei lunar pentru o persoană. Potrivit statisticilor prezentate public vineri, 29 mai, 15.1% dintre cetățeni au trăit sub pragul sărăciei extreme, fixat la 3.036 de lei. Totuși, rata sărăciei ar putea fi mult mai mare, odată cu implementarea, de către Biroul Național de Statistică (BNS), a unei noi metodologii de calculare, prin includerea cheltuielilor pentru serviciile medicale.
„În opinia mea, includerea serviciilor medicale în rata sărăciei chiar îmbunătățește statistica. Iar dacă incluzi medicina, îți dai seama că nu observăm foarte mulți oameni săraci. Noi avem datele pe 2025 după metodologia nouă, iar statistica din 2024 este realizată după metodologia veche. Dacă vom recalcula, vom observa că, de fapt, săraci în 2024 erau mai mulți decât sunt acum”, a declarat expertul economic al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, la evenimentul public de prezentare a noii metodologii și a datelor statistice actualizate cu privire la sărăcia în Republica Moldova în anul 2025, organizat de BNS.
„Ne aliniem la standardele europene”
Actualizarea metodologiei este necesară pentru alinierea la cerințele Uniunii Europene, a explicat Oleg Cara, directorul general al Biroului Național de Statistică.
„Lucrăm împreună cu experții internaționali pentru a recalcula numărul populației cu reședință obișnuită până în anul 2023, inclusiv. Imediat ce vom avea toate datele actualizate, le vom aplica atât pentru Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, la calcularea ratei sărăciei, cât și pentru alte cercetări, cum ar fi Ancheta Forței de Muncă, pentru a obține o serie de timp maximal comparabilă. Doar după aceea vom putea spune cu siguranță dacă avem o creștere sau o descreștere a ratei sărăciei. Cât timp va dura? Pentru anul 2024, ne vom strădui să prezentăm cifrele actualizate cât mai rapid”, a promis Cara.
Datele statistice cu privire la sărăcie care nu înglobează toți indicatorii pot induce în eroare instituțiile statului și, în consecință, pot îngreuna sprijinirea persoanelor defavorizate. În acest sens, Carolina Odobescu, ofițer de țară al Băncii Mondiale, susține că măsurarea corectă a sărăciei este o condiție esențială pentru asigurarea persoanelor sărace cu servicii sociale consolidate.
„Datele fiabile, care ne arată cine anume sunt persoanele sărace, care este amploarea sărăciei și care sunt motivele acesteia, permit autorităților și tuturor factorilor de decizie să elaboreze programe bine țintite și corelate cu necesitățile reale. Atunci când măsurarea nu este corelată cu procesul decizional, politicile sunt afectate, programele pot să nu ajungă la beneficiarii vizați, transferurile pot fi alocate ineficient, iar situația celor mai vulnerabile grupuri poate să nu fie reflectată adecvat în statisticile oficiale”, a explicat Carolina Odobescu.
„Sărăcia este un fenomen complex și nu poate fi măsurată printr-un singur indicator statistic”, a spus, la același eveniment, Aurelia Spătaru, directoarea generală adjunctă a BNS: „În Republica Moldova, măsurarea sărăciei este realizată, în prezent, în conformitate cu recomandările internaționale și bunele practici ale altor țări”.
Populația din sud, cea mai săracă din R. Moldova
Potrivit datelor statistice prezentate în cadrul evenimentului public, în anul 2025, pragul sărăciei absolute în R. Moldova a constituit, în medie pe lună pentru o persoană, 3.764 de lei, ceea ce înseamnă că rata sărăciei absolute a atins nivelul de 31.1%.
„La calcularea sărăciei absolute nu sunt incluse cheltuieli precum chiria, din cauză că aceasta face parte dintr-o piață subdezvoltată și are încă un statut parțial informal. Prin urmare, colectarea datelor pe acest domeniu ar fi incompletă și ar afecta calitatea rezultatelor finale. Din aceeași categorie fac parte și investițiile realizate de gospodării”, a explicat Aurelia Spătaru.
Sărăcia absolută reflectă proporția persoanelor care nu au capacitatea de a-și acoperi un minim de consum considerat necesar pentru un trai decent. Totodată, pragul sărăciei extreme a constituit, în medie, 3.036 de lei pe lună pentru o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 15.1%.
Aceeași statistică arată că populația rurală este de două ori mai săracă decât populația din mediul urban, înregistrând o rată de 40% în comparație cu 21.1%.
În profil regional, se observă că populația din sudul țării înregistrează cea mai înaltă rată a sărăciei – 46.5%, fiind urmată de regiunea centru – 38.8% și regiunea nord – 31.6%.
Municipiul Chișinău a înregistrat cea mai scăzută rată a sărăciei la nivel național, de 15.1%.
Mai mulți copii, sărăcie mai pronunțată
În funcție de mărimea gospodăriei, familiile formate din trei persoane se confruntă cu cea mai scăzută rată a sărăciei – 26%.
La polul opus, gospodăriile formate din cinci și mai multe persoane înregistrează cele mai ridicate rate ale sărăciei, ajungând la 44.8%.
Un factor decisiv îl reprezintă existența și numărul copiilor din familie.
Astfel, nivelul sărăciei crește odată cu numărul minorilor: de la 26.4% în cazul gospodăriilor cu un singur copil, până la 41.5% în cazul celor cu trei sau mai mulți copii.
Tinerii și vârstnicii, printre cei mai vulnerabili
Nivelul sărăciei variază semnificativ și în funcție de vârstă.
Cele mai reduse niveluri se înregistrează în rândul populației din grupa de vârstă 30 - 39 de ani – 24%.
În schimb, cele mai vulnerabile sunt persoanele care au depășit vârsta de 60 de ani, cu o rată a sărăciei de 38.9%, urmate de tinerii cu vârsta de până la 17 ani, în cazul cărora indicatorul atinge 31.4%.
Sărăcia multidimensională
Un alt indicator oficial care măsoară calitatea vieții în Republica Moldova este cel al sărăciei multidimensionale.
Datele statistice relevă că:
24.2% din populație sunt afectate de sărăcia multidimensională, deoarece trăiesc în gospodării în care cel puțin un membru nu deține asigurare medicală.
23.9% din populație se confruntă cu sărăcia multidimensională locuind în gospodării care utilizează pentru încălzire combustibili poluanți sau solizi, precum lemne, cărbune sau petrol.
Zonele rurale înregistrează rate semnificativ mai mari pentru toți indicatorii incluși în această categorie.
Reprezentanții BNS au anunțat că, în baza metodologiei actualizate și aprobate, vor fi recalculate seriile de timp pentru perioada 2019 – 2024. Această acțiune este necesară pentru a asigura comparabilitatea obiectivă a datelor din intervalul respectiv.
„Chiar dacă vom efectua recalcularea pentru anii 2019 – 2024, începând cu anul 2025 vom avea, totuși, o întrerupere a seriilor de timp pentru datele Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC). Modificările implementate în CBGC nu permit asigurarea unei comparabilități de 100% cu anii precedenți. Prin urmare, îi rugăm pe utilizatori să fie atenți atunci când vor compara statisticile și să ia în considerare comparabilitatea parțială a acestor date, chiar și a celor recalculate”, a precizat, Aurelia Spătaru, directoarea generală adjunctă a BNS.
După finalizarea acestor acțiuni, BNS va disemina datele actualizate și le va transmite pentru validare către Eurostat, oficiul de statistică al Comisiei Europene.
CITIȚI ȘI:
