Uniunea Europeană ajunge la un acord intern pentru expulzarea mai rapidă a migranților spre terțe țări
Negociatori din partea Parlamentului European și ai celor 27 de state ale Uniunii au ajuns la un acord în noaptea de luni, 1 iunie, pentru a înăspri politica de migrație a Uniunii Europene (UE), cu posibilitatea creării de centre de triere în terțe țări non-membre în UE, unde ar fi trimise persoanele aflate în situație ilegală.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a felicitat pentru acest acord găsit care va permite expulzări mai rapide ale migranților ilegali.
Acordul de luni va ajuta UE să preia, în sfârșit, controlul asupra „cine vine în Uniunea Europeană, dar și cine trebuie să părăsească Uniunea Europeană”, a spus, la rândul său, comisarul pentru migrație, Magnus Brunner.
Noua legislație propusă include o serie de măsuri pentru accelerarea deportărilor și a permite statelor care doresc acest lucru să înființeze centre în afara Europei pentru returnarea persoanelor ale căror cereri de azil au fost respinse.
Textul permite adoptarea unor reguli mai stricte pentru tratarea persoanelor care sunt considerate o amenințare pentru securitate; posibilitatea perchezițiilor domiciliare; detenții îndelungate; interdicții de intrare; și sancțiuni pentru cei care nu cooperează. Compromisul la care s-a ajuns aseară va trebui votat pentru ultima dată de Parlamentul European și de statele membre în următoarele săptămâni.
Un concept mai vechi
Conceptul de a folosi țări terțe pentru a trimite acolo solicitanți de azil ajunși în Europa a fost deja aplicat într-un acord pe care Italia l-a încheiat recent cu o națiune din afara UE, cu Albania.
Cu toate acestea, legislația UE ar cere să se arate o „legătură” între solicitantul de azil și țara în care este trimis.
Mai mulți europarlamentari și politicieni europeni, în special de dreapta, propuseseră de mult această idee de a trimite solicitanți de azil în țări externe, chiar dacă UE nu ar putea să meargă atât de departe încât să imite Marea Britanie (care nu este membră în UE) și planurile Londrei de a transporta migranți ilegali în Rwanda, în Africa.
Unele țări, precum Danemarca, Austria și Germania, încep deja să ia în considerare amplasarea acestor centre, de exemplu în Rwanda (deja vizată de Londra), apoi Uganda și Uzbekistan. Ideea de a crea aceste „centre de returnare”, fără nicio legătură cu țara de origine a migranților, nu este nouă. A fost testată de Italia, sub conducerea Giorgiei Meloni, cu Albania, unde oamenii sunt expulzați înainte ca cererea lor de azil să fie măcar examinată, contrar a ceea ce prevede noua legislație europeană.
Textul aprobat luni prevede sancțiuni mai stricte pentru migranții care refuză să părăsească teritoriul UE, cum ar fi confiscarea documentelor de identitate sau perioade de detenție prelungite de până la 24 de luni. Returnarea persoanelor împotriva voinței lor ar fi însoțită și de o interdicție de intrare în UE pentru o perioadă de până la 10 ani (față de cinci ani în prezent) sau chiar douăzeci de ani. Această idee a fost deja criticată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a emis un aviz negativ.
Cu toate acestea, textul marchează o înăsprire clară a politicii de migrație a UE, care are deja un Pact intern privind migrația și azilul care prevede o „verificare” consolidată la frontiere și un mecanism de solidaritate între statele membre în ceea ce privește primirea migranților.
Acordul precedent cu Tirana prin care Italia vrea să trimită migranți în Albania
La începutul lunii noiembrie 2023, Giorgia Meloni, șefa guvernului italian de dreapta, a anunțat semnarea unui acord cu autoritățile de la Tirana pentru crearea în Albania a două centre pentru refugiații nedoriți salvați de marina italiană în Mediterana.
Conform acordului, treizeci și șase de mii de migranți ar fi mutați în Albania în fiecare an. Meloni a semnat deja un memorandum de înțelegere în acest sens cu președintele albanez Edi Rama. Concret, pactul dintre cele două țări prevede construirea a două centre în Albania, adică în afara Uniunii Europene, pentru a caza migranții salvați pe mare de ambarcațiunile marinei italiene.
Intre timp, s-a anunțat deja că prima structură, un centru de recepție și triaj, va fi instalată în portul Shëngjin, din nordul țării și va avea ca scop principal identificarea persoanelor. Al doilea, situat pe o fostă bază militară din Gjadër, la aproximativ douăzeci de kilometri de locul de debarcare, va servi drept centru de detenție în așteptarea procedurilor de procesare a cererilor de azil sau a eventualelor măsuri de expulzare.
Nesfârșite probleme juridice și logistice
Rămân însă nesfârșite probleme, deocamdată fără răspuns. Odată completate operațional, centrele ar trebui să primească 36.000 de migranți, dacă totul merge impecabil.
Dar cum va funcționa un asemenea centru din punct de vedere legal? Ce probleme trebuie rezolvate cu Uniunea Europeană? Cine va lua înapoi oamenii respinși și cum? Cine îi va primi?
Întrebarea: cine se va ocupa de deportarea solicitanților respinși rămâne, așadar, neclară. Rapoartele inițiale sugerau că sarcina va fi îndeplinită de autoritățile albaneze, dar premierul Rama a spus ulterior că va cădea mai întâi pe umerii italienilor.
