Gherasimov: R. Moldova este pregătită pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE, dar data oficială rămâne neconfirmată la Bruxelles
Instituțiile europene și autoritățile de la Chișinău lucrează pentru o deschidere oficială a negocierilor de aderare „cât de curând posibil”, afirmă vicepremiera pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov. În același timp, ea a recunoscut că încă nu există o confirmare certă nici pentru deschiderea propriu-zisă, nici pentru data conferinței interguvernamentale, un calendar care, în practică, depinde acum de un acord între Budapesta și Kiev pe care Chișinăul nu îl poate influența.
Declarația vine cu mai puțin de două săptămâni înaintea ferestrei în care diplomații europeni vizează formalizarea primului pas.
„Lucrăm intens la Bruxelles în așa fel ca să avem deschiderea oficială confirmată a negocierilor cât de curând posibil. Astăzi, nu avem o confirmare certă vizavi de deschiderea propriu-zisă și nici de data când va avea loc conferința interguvernamentală”, a declarat Cristina Gherasimov, după ședința de Guvern din 3 iunie.
Oficiala a precizat că R. Moldova vizează atât primul grup de capitole, cât și următoarele clustere, susținând că „atât Comisia, cât și Consiliul au confirmat că țara noastră este gata de deschiderea acestora”.
În același timp, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, se arată optimistă că primul cluster de capitole de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei va fi deschis în luna iunie.
Aceasta susține că deja a discutat cu reprezentanții noului Guvern de la Budapesta și există o dinamică în procesul de extindere. Oficiala europeană a explicat, într-un interviu pentru TVR Moldova, că țara noastră și Ucraina sunt mai aproape ca oricând de deschiderea oficială a negocierilor de aderare.
„Sunt sigură că dialogul dintre Ungaria și Ucraina privind minoritatea maghiară decurge bine. De aceea, sunt optimistă că vom putea deschide primul cluster pentru Ucraina și Republica Moldova în luna iunie, iar în iulie - toate celelalte clustere. Sunt optimistă, pentru că văd cum evoluează dinamica. Vorbind cu statele membre, văd că și ele înțeleg de ce acest lucru este foarte important. Prin deschiderea primului cluster, vom transmite un mesaj politic foarte important. Și, discutând cu statele membre, acestea încep să înțeleagă de ce este atât de important. Nu este vorba doar de a ne permite să continuăm cu acest aspect tehnic, ci și de faptul că, prin deschiderea primului cluster, vom transmite un mesaj politic foarte, foarte important”, a punctat Marta Kos.
Procesul de examinare analitică a legislației (screening-ul) a fost încheiat atât pentru Chișinău, cât și pentru Kiev, iar pe 17 martie 2026 cele două capitale au purtat, separat, discuții tehnice informale la Bruxelles pe toate cele șase clustere de negociere, sub Președinția cipriotă a Consiliului UE.
Negocierile de aderare propriu-zise au fost lansate la 25 iunie 2024, prin prima conferință interguvernamentală. De atunci, niciun cluster nu a fost însă deschis formal.
Deblocarea dosarului ungar și legătura cu Ucraina
Blocajul de peste un an are o cauză precisă: veto-ul Ungariei asupra deschiderii negocierilor cu Ucraina. Întrucât dosarele R. Moldova și ale Ucrainei avansează împreună, în cadrul așa-numitei abordări la pachet, opoziția Budapestei a stagnat și parcursul Chișinăului, deși niciun stat membru nu se opune deschiderii negocierilor cu R. Moldova.
Situația s-a schimbat după alegerile parlamentare din Ungaria, din aprilie 2026, soldate cu înfrângerea guvernului Viktor Orbán și venirea la putere a unui cabinet condus de Péter Magyar, care a semnalat o poziție mai puțin obstrucționistă.
Potrivit Euronews, Magyar s-a declarat „foarte optimist” cu privire la un acord pe drepturile minorității maghiare din Ucraina și a indicat o posibilă rezolvare la nivel tehnic, menționând că este pregătit să se întâlnească cu președintele ucrainean. Noul premier ungar a obținut, la finele lunii mai, în urma unei întrevederi cu Ursula von der Leyen, deblocarea a 16.4 miliarde de euro din fonduri europene, respingând însă ideea că finanțarea și extinderea ar fi legate.
De câteva săptămâni, au loc consultări tehnice între Budapesta și Kiev privind garanțiile pentru drepturile lingvistice, educaționale și culturale ale comunității maghiare din Transcarpatia. Potrivit relatărilor, președintele Consiliului European, António Costa, i-a transmis omologului ucrainean că orice pas suplimentar trebuie precedat de respectarea drepturilor minorității maghiare. În acest cadru, diplomații europeni vizează organizarea conferinței interguvernamentale de deschidere a primului cluster pe 15 iunie, la Luxemburg, în marja reuniunii miniștrilor de Externe, astfel încât liderii europeni să poată valida pasul la summitul de la Bruxelles din 18-19 iunie, relatează Politico.
Pentru prima dată în peste un an, momentul deschiderii negocierilor R. Moldova nu mai depinde, în mod decisiv, de propriile reforme, ci de soluționarea unei dispute bilaterale între Budapesta și Kiev, un dosar în care Chișinăul nu are o miză directă și al cărui deznodământ nu îl poate controla.
Vizita comisarei Kos și conferința investițională de la Chișinău
Pe acest fundal se înscrie și vizita comisarei pentru Extindere, Marta Kos, pe care Gherasimov a anunțat-o pentru zilele următoare.
Pe 4 iunie, Kos urmează să deschidă, alături de președinta Maia Sandu și de premierul Alexandru Munteanu, Conferința de Investiții UE - R. Moldova de la Chișinău, dedicată oportunităților economice și Planului de Creștere.
Pe 5 iunie, comisara participă la deschiderea Moldova Digital Summit 2026, iar pe 6 iunie își încheie vizita cu deplasări în afara capitalei, inclusiv la Mănăstirea Marta și Maria și la o gospodărie țărănească din satul Slobozia-Dușca, raionul Criuleni, unde urmează să discute cu localnici despre tradiții și dezvoltare rurală.
Potrivit Delegației UE la Chișinău, comisara „vine cu progrese în procesul de aderare și deschide noi perspective investiționale”.
Aceasta este prima vizită a Martei Kos în R. Moldova după cea din noiembrie 2025. Vicepremiera a descris deplasarea ca fiind parte a unui dialog instituțional foarte intens cu Comisia Europeană.
CITIȚI ȘI:
