Corespondență Dan Alexe | „Offensive de charme”: la Paris, Péter Magyar își afișează ruptura cu era lui Viktor Orbán
Noul premier al Ungariei, Peter Magyar, care s-a întâlnit miercuri, 3 iunie, la Paris cu președintele Franței, Emmanuel Macron, a propus o cooperare mai strânsă între Franța, Germania și țările “Grupului de la Vișegrad” (Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia).
Proaspăt sosit în Paris de la Berlin, unde a purtat discuții similare cu cancelarul Friedrich Merz, Magyar a promis să consolideze statul de drept și să combată corupția pentru a atrage investitori. Săptămâna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunțase deja deblocarea a peste 16 miliarde de euro din fondurile europene “înghețate” destinate Ungariei.
După ce a pus capăt domniei de 16 ani a autocratului Viktor Orbán, noul prim-ministru ungar încearcă în ritm intens să-și convingă partenerii că Ungaria și-a schimbat direcția. Acest mesaj pare să fi fost deja foarte bine primit de cancelarul german Friedrich Merz, marți, 2 iunie, în timpul unei conferințe de presă cu omologul său maghiar la Berlin, unde cancelarul a salutat „un nou început” pentru Ungaria și Uniunea Europeană. Emmanuel Macron, la rândul său, a declarat miercuri că se deschide o „nouă eră” pentru Ungaria și Europa, în cadrul întâlnirii sale cu noul premier maghiar.
Rămâne însă problema opoziției Budapestei față de începerea negocierilor cu Ucraina (și implicit cu R. Moldova). Peter Magyar a spus că este „optimist în ceea ce privește ajungerea la un acord cu Ucraina” care să permită Kievului să avanseze pe calea aderării la UE. „Sunt gata să mă întâlnesc cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la începutul săptămânii viitoare, cu condiția să se ajungă într-adevăr la un acord cu privire la problema drepturilor fundamentale ale minorității maghiare [pe teritoriul ucrainean]”, a declarat Magyar.
Budapesta a împiedicat până acum Kievul să deschidă negocierile de aderare – pe capitole, acele grupuri de pachete tehnice numite "clustere" și aflate în centrul negocierilor de aderare ale oricărui candidat -, motivul oficial fiind situația minorității maghiare din Ucraina.
În timpul campaniei electorale Péter Magyar, devenise de altfel treptat tot mai strident naționalist, acuzându-l astfel permanent pe Viktor Orbán că nu ar apăra interesele maghiarilor din România și Slovacia.
În privința Ucrainei, Magyar a rămas însă relativ vag, chiar și în săptămânile de când se află în fruntea guvernului de la Budapesta.
Reforme și curățenie la cel mai înalt nivel
Ungaria se va alătura curând Parchetului European Anticorupție, guvernul său va legifera pentru a consolida regulile de transparență privind licitațiile și va readuce în grija statului activitățile și activele multor fundații controversate apropiate de Viktor Orbán, inclusiv cele care dețin universitățile.
Chiar din momentul victoriei sale din aprilie, Péter Magyar s-a angajat și într-o luptă pentru putere cu președintele Ungariei, Tamás Sulyok, pe care îl acuză, deși președintele are doar un rol ceremonial, că ar fi fost „marioneta” lui Viktor Orbán.
Pentru a pune capăt sistemului Orbán, Magyar caută să demită personalitățile plasate în cele mai înalte funcții din țară de fostul premier naționalist și autoritar: președinții Curții Supreme și Curții Constituționale, Procurorul General, președintele Curții de Conturi și cel al Autorității pentru Mass-media.
Un alt simbol puternic va fi revenirea Gay Pride la Budapesta. Marșul Pride a fost interzis anul trecut de Viktor Orbán, provocând un val de indignare în toată Europa. Péter Magyar rămâne totuși un conservator declarat. Diferența este că acum el se prezintă ca fiind profund pro-european.
Ucraina și echilibristica diplomatică a lui Magyar
Totuși, Magyar a transmis imediat semnale de destindere în ceea ce privește Ucraina, principalul punct de dispută dintre Ungaria și restul Europei în ultimii ani. La numirea sa, ministra de externe Anita Orban (fără nicio legătură cu fostul prim-ministru), l-a convocat pe ambasadorul rus la Budapesta pentru a protesta față de atacul cu drone care a avut loc pe 13 mai, în regiunea ucraineană Transcarpatia, la granița cu Ungaria și unde trăiește o importantă minoritate maghiară. Această specialistă în influența Kremlinului în Europa a condamnat atacul, folosind un ton care contrastează puternic cu cel al predecesorului său, Péter Szijjarto, cunoscut pentru opiniile sale pro-ruse.
Între timp, noua șefă a diplomației Ungariei a lansat consultări cu omologul său ucrainean pentru a discuta drepturile maghiarilor din Ucraina, principalul punct de dispută de lungă durată între cele două țări. Premierul Magyar s-a angajat să ridice veto-ul maghiar impus de predecesorul său împotriva deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina la UE, cu condiția ca „drepturile lingvistice, educaționale și culturale ale minorității maghiare din Transcarpatia să fie garantate”. Salutând aceste negocieri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că „există perspective pentru o reluare constructivă a relațiilor” dintre cele două țări.
Magyar a confirmat însă că țara sa nu va participa în continuare la eforturile europene de sprijinire financiară și militară a Ucrainei și că dorește să continue aprovizionarea cu hidrocarburi rusești. Această echilibristică diplomatică caută să liniștească publicul maghiar bombardat cu mesaje anti-ucrainene de către guvernul anterior și care rămâne în proporție de 63% opus acordării de sprijin financiar Kievului și de 77 % sprijinului militar, potrivit ultimelor sondaje.
