„Nu e o alegere, ci singura opțiune disponibilă”: Angajații din UE, „prinși” în capcana contractelor temporare și part-time
Aproape unul din 11 angajați din Uniunea Europeană nu are un loc de muncă stabil și este nevoit să accepte contracte temporare sau de tip part-time, potrivit unui raport al Eurofound, citat de Euronews. Italia și Spania conduc acest clasament, în timp ce România înregistrează cel mai mic procent al fenomenului din UE.
Pentru mulți europeni, munca temporară nu reprezintă o alegere, ci singura opțiune disponibilă.
Datele arată că Europa este împărțită în mai multe grupuri distincte, iar cele mai ridicate niveluri de ocupare involuntară se regăsesc în special în țările mediteraneene. Italia ocupă primul loc, cu 18.4% dintre angajați aflați în această situație, fiind urmată de Spania –17%, Cipru – 15%, Portugalia – 13.3%, Finlanda – 13.2% și Grecia – 12.5%.
La polul opus se află România, care înregistrează cea mai mică pondere a angajaților aflați în forme involuntare de muncă nestandardizată din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurofound, doar 1.4% dintre lucrătorii români se încadrează în această categorie. România este urmată de Lituania – 1.7%, Slovacia – 2.2%, Ungaria – 2.5% și Bulgaria – 2.6%.
Specialiștii avertizează însă că acest procent redus nu înseamnă neapărat că piața muncii este mai flexibilă sau mai atractivă, ci poate reflecta o preferință puternică a sistemului pentru contractele clasice, cu normă întreagă.
Potrivit Eurofound, femeile sunt mult mai expuse decât bărbații în fața acestui fenomen, cele mai mari diferențe fiind observate în Franța și Germania. În schimb, cele mai mici decalaje între sexe se regăsesc în Regatul Unit, Polonia și Lituania.
Instituția susține că o parte din această diferență poate fi explicată inclusiv prin discriminarea de pe piața muncii. Unele contracte temporare sunt folosite de angajatori pentru a evalua lucrătorii despre care consideră că ar putea avea o disponibilitate redusă din cauza responsabilităților familiale.
Polonia este una dintre țările care au înregistrat cele mai mari progrese în ultimele două decenii. Ponderea angajaților aflați în forme involuntare de muncă nestandardizată a scăzut aici de la aproape 22% în 2006, la doar 7% în 2024.
Evoluția este pusă pe seama modificărilor aduse legislației muncii începând cu anul 2016, măsuri care au limitat utilizarea contractelor temporare și au crescut taxarea acestora.
În unele țări europene, munca part-time nu este o soluție de compromis, ci o alegere deliberată. Țările de Jos conduc detașat clasamentul, 45% dintre lucrători optând în mod voluntar pentru această variantă în locul unui contract cu normă întreagă.
Topul este completat de Austria – 31.5%, Germania – 29.8%, Danemarca – 27.5% și Belgia – 26.1%.
La polul opus se situează din nou România, unde doar 0.3% dintre lucrătorii part-time au ales de bunăvoie acest tip de program. Bulgaria ocupă penultimul loc, cu 1.3%, iar Croația înregistrează 2.3%.
Potrivit cercetătorilor, în state precum Țările de Jos sau Belgia, munca part-time este adânc înrădăcinată în cultura organizațională și este privită ca o modalitate ideală de a obține un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală.
Eurofound (Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă – n.r.) definește această situație prin termenul INE (Involuntary Non-standard Employment).
Indicatorul include persoanele obligate să accepte contracte pe durată determinată sau locuri de muncă cu program redus (part-time) din cauză că nu reușesc să găsească un loc de muncă stabil, cu normă întreagă.
CITIȚI ȘI:
