Relațiile toxice încep în copilărie: Cum pot fi recunoscute și ce rol au părinții în prevenirea lor
Relațiile pe care le construim de-a lungul vieții influențează modul în care ne raportăm la noi înșine, la partenerii de cuplu și cei din jur. Deși termenul de „relație toxică” este utilizat frecvent, puțini înțeleg cu adevărat mecanismele care stau la baza acesteia și ce impact poate avea asupra dezvoltării emoționale a unei persoane.
Zinaida Soroceanu, expertă în educație și comunicare relațională spune că că o relație sănătoasă este caracterizată prin echilibru, respect reciproc și siguranță emoțională, în timp ce relațiile toxice sunt marcate de dependență emoțională, nesiguranță și confuzie.
„Veți observa că, de fiecare dată când intrăm într-o relație toxică, chiar dacă ne simțim bine alături de partener, trăim permanent într-o stare de anxietate. Nu suntem siguri pe noi înșine, nu știm ce va fi mâine și nu putem avea certitudinea că acest partener va rămâne alături de noi”, a menționat experta în cadrul emisiunii „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
Manipularea este aproape întotdeauna prezentă într-o relație toxică. Iar unul dintre semnalele de alarmă este utilizarea informațiilor personale sau a vulnerabilității unei persoane pentru a o control sau a intimida.
Relațiile sănătoase oferă predictibilitate și se bazează pe reguli stabilite de comun acord. Partenerii se simt în siguranță și nu se tem să își arate vulnerabilitățile. Dacă însă unul dintre ei creează în mod constant confuzie și îl critică excesiv pe celălalt, pot apărea dezechilibre emoționale care afectează starea de bine a cuplului.
Zinaida Soroceanu a explicat că modelele relaționale nesănătoase își au rădăcinile în copilărie. Copiii care cresc într-un mediu în care trebuie să „câștige” iubirea și aprobarea celor din jur sunt, la maturitate, mai expuși riscului de a se implica în relații toxice.
„Dacă îi spui permanent unui copil că îl iubești numai dacă se poartă bine, acesta ajunge să creadă că este un model firesc de relaționare”, a explicat experta.
Pe fondul anxietății și al nevoii de atenție și aprobare, copiii reproduc aceste modele relaționale vulnerabile mai întâi în raport cu prietenii și colegii, iar mai târziu și în viața de cuplu. Totodată, persoanele care nu se tem de singurătate și de excluderea socială sunt mai puțin expuse riscului de a dezvolta o relație de dependență față de partener.
Experta a mai explicat că bullying-ul și relațiile toxice nu sunt același lucru, chiar dacă pot avea efecte similare.
Bullying-ul este, de regulă, vizibil și generează imediat un sentiment de intimidare. În schimb, într-o relație toxică, persoana poate avea impresia că se simte bine în timpul interacțiunii, însă efectele negative apar ulterior.
Zinaida Sorocianu a subliniat că părinții reprezintă primul model de relaționare pentru copii. Modul în care adulții comunică, soluționează conflictele în familie și stabilesc limite, influențează direct comportamentele pe care copiii le vor adopta mai târziu.
Tendința unor părinți de a crește copiii excesiv de ascultători poate avea efecte nedorite asupra capacității acestora de a se proteja în relațiile cu ceilalți.
„Un copil comod poate fi ținta unei persoane toxice”, a afirmat aceasta.
Pentru a preveni dezvoltarea unor tipare nesănătoase de relaționare, specialista recomandă implicarea copiilor în luarea deciziilor care îi privesc. Prin construirea unui mediu bazat pe respect, siguranță și dialog, părinții pot contribui la creșterea unor persoane capabile să recunoască și să evite relațiile toxice.
CITIȚI ȘI:
- Stilul de viață influențează direct sănătatea mintală, avertizează medicii
- Depresia, consumul de alcool și droguri, violența psihică și problemele financiare - printre motivele care duc la suicid
- Tot mai mulți moldoveni vin la psiholog. Depresia și anxietatea sunt cele mai frecvente motive
- Deficit acut de specialiști în sănătate mintală în Republica Moldova. Statistică: La 100 mii de locuitori sunt doar doi psihiatri
