România și R. Moldova, vulnerabile în fața atacurilor cu drone. Experți: Trebuie să investim în apărarea antiaeriană
Incidentele înregistrate la Lopatna, Galați sau Constanța demonstrează că amenințările generate de războiul din Ucraina se extind periculos dincolo de frontierele ucrainene. Prăbușirea acestor drone nu reprezintă simple accidente, ci scoate în evidență vulnerabilitățile de securitate ale României și Republicii Moldova, testând dur capacitatea statelor din regiune de a răspunde rapid și eficient în fața unor astfel de provocări, constată experții.
Potrivit politologului român, Sergiu Mișcoi, atât România, cât și Republica Moldova se confruntă cu riscuri similare în fața amenințărilor aeriene, în pofida diferențelor semnificative dintre cele două state din punct de vedere militar.
„Suntem în situația în care nici R. Moldova, nici România nu se pot apăra în acest moment de drone care intră pe teritoriul lor. Și cu toată diferența de capacitate care ar trebui să fie unui stat membru NATO, mai dezvoltat, așa cum este România, trebuie să realizăm de fapt că expunerea este asemănătoare. În ambele state pot să se întâmple aceleași incidente, pot să fie incidente mult mai grave decât cele care s-au întâmplat acum, pentru că aceste drone pot cădea pe zone locuite, în zone în care există combustibil”, a declarat Sergiu Mișcoi în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Politologul mai subliniază că Republica Moldova este expusă unor riscuri suplimentare din cauza statutului de neutralitate, însă consideră că apropierea de Uniunea Europeană poate aduce garanții suplimentare de securitate.
„Pare o țintă și mai ușoară la prima vedere pentru că acolo e vorba de o țară care nu este membră NATO, care nu are dotări militare de ultimă generație, dar care face efortul și bine că face acest lucru, să se apere pe cât se poate și să găsească formule prin care să intre sub umbrele colective de apărare occidentale. Deocamdată acestea se lasă încă așteptate, dar odată cu negocierile pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană și apropierea Moldovei de spațiul euroatlantic există șanse ca Moldova să fie mai bine apărată pe viitor decât este în momentul de față”, a precizat Sergiu Mișcoi.
„Sunt încă mari lacune în ceea ce privește apărarea”, constată expertul, care consideră că în cazul incidentului de la portul din Constanța a fost unul dintre cele mai periculoase episoade de securitate din ultimii ani, având în vedere infrastructura critică aflată în apropiere.
„Ultimul incident din România, acel cu drona maritimă, care a fost fie scăpată de sub control de către ucraineni prin bruiajul rusesc, fie a fost teleghidată de hackerii ruși și de contrainformațiile militare rusești către portul Constanța, reprezintă un caz extrem de grav, pentru că în zonă se aflau depozite de azotat de amoniu, depozite de petrol. Puteam să avem o catastrofă mare pe care nu am putut să o preîntâmpinăm și nu am știut nicicum să o tratăm, chiar atunci când subiectul a apărut în radarele Armatei române”, a mai explicat Mișcoi.
Politologul afirmă că există indicii care sugerează „caracterul deliberat” al atacurilor, iar drona care a lovit blocul de locuințe din Galați ar fi urmat o traiectorie care nu a fost „accidentală”.
„Experți militari susțin prin diverse dovezi balistice că avem de a face cu o traiectorie intenționată a dronei care a făcut și manevre de eschivare deasupra luciului apei pentru ca radarele să nu o capteze și că obiectivul a fost într-adevăr un bloc de locuințe din Galați ca cea mai bună variantă de țintă pe care au găsit-o operatorii de dronă ruși. Asta înseamnă într-adevăr, dacă suntem în acest al doilea caz, că lucrurile sunt grave, că vom avea de fapt o incidență mai mare a acestor evenimente în viitorul apropiat și că se vor repeta și poate chiar intensifica”, a detaliat Sergiu Mișcoi.
Cu referire la măsurile adoptate de România pentru consolidarea apărării aeriene, expertul salută accelerarea mecanismului european SAVE.
„România a semnat mai repede contractele pentru SAVE și există în cazul apărării de tipul dronelor un proiect foarte ambițios, costisitor și sperăm eficace. Atunci când va fi efectiv, va fi unul care probabil va reuși să apere România pe granița sa estică, însă acest proiect va dura în implementarea sa. Se estimează un an și jumătate. Problema este că nu avem acest timp, nu suntem în faza în care războiul este înghețat, ci în plină desfășurare și incidentele, așa cum vedem, se înmulțesc”, a mai declarat Mișcoi.
În ceea ce privește negocierile de pace, politologul consideră că liderul de la Kremlin continuă să creadă că Rusia deține avantajul strategic, în pofida pierderilor masive de la declanșarea războiului din Ucraina.
„Multiplicarea incidentelor de pe teritoriul Rusiei cu atacuri la Moscova, la Sankt-Petersburg și în numeroase alte orașe arată că Rusia este foarte vulnerabilă. Războiul dronelor este deocamdată câștigat de Ucraina și dacă Ucraina ar fi fost sprijinită de la bun început al acestui război masiv de către partenerii occidentali, inclusiv cu înzestrare de luptă, atunci Ucraina ar fi fost astăzi într-o poziție diferită față de cea în care este acum. Și în sens teritorial și mai ales în sensul supremației aeriene prin drone. Este absolut admirabilă capacitatea Ucrainei de a exporta «know-how» tehnologic și de a exporta capacitate de manevră a dronelor în condițiile în care este asediată de patru ani de un stat ostil de zeci de ori mai mare”, a concluzionat Sergiu Mișcoi.
Prezent în platoul emisiunii ÎN CONTEXT, istoricul militar Artur Leșcu a avertizat că Federația Rusă recurge tot mai multe provocări aeriene pe măsură ce întâmpină dificultăți pe front, dar rămâne singura responsabilă pentru riscurile de securitate care afectează astăzi statele din regiune.
„Așa se comportă Federația Rusă. Iar efectele sunt mari. NATO este pusă pe jar. România este pusă pe jar. Ucraina este pusă pe jar, Moldova este pusă pe jar doar din cauza că câteva drone rusești lovesc blocuri civile. (...) Cu cât Federația Rusă va fi mai slabă pe câmpul de luptă, cu atât mai mult ea va folosi astfel de tertipuri care sunt, cum am și spus, mult mai ușor de îndeplinit și mult mai ieftine”, a declarat Artur Leșcu.
În acest context, expertul a subliniat importanța cooperării cu statele membre ale Uniunii Europene pentru inițiative în industria de apărare și investițiile în sectorul militar.
„Aștept ca societatea noastră în sfârșit să înțeleagă că investiția în armată este în primul rând investiția în siguranța și în bunăstarea ta. Și probabil, de ce nu, avem toate componentele să devenim importanți în acest domeniu. Să producem aici local drone. (...) Producerea și chiar și înzestrarea armatei este prerogativă doar a statului. Acum vremurile se schimbă. E probabil nevoie și de niște parteneriate”, a explicat Leșcu.
Deși Republica Moldova dispune de radare moderne și beneficiază de schimb de informații cu partenerii externi, expertul avertizează că sistemul de apărare nu acoperă întreg teritoriul țării.
„Acum se dorește și investiția în mijloace de război electronic. Ce înseamnă? Ca să avem niște ustensile, unelte cu care să putem devia traiectoria de zbor a acestor aparate până la urmă inamice”, a conchis Artur Leșcu.
După declanșarea invaziei la scară largă în Ucriana, spațiul aerian moldovenesc a fost de mai multe ori survolat ilegal de drone rusești. Ultimul incident a avut loc în această noapte, un aparat de zbor neidentificat, presupus a fi o dronă, s-a prăbușit și a explodat pe teritoriul Republicii Moldova. Sistemele de supraveghere ale Armatei Naționale și cele de cooperare transfrontalieră au fixat traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova de către un aparat de zbor fără pilot din direcția localității Mihailovca-Lopatna, Orhei, la ora 00:20. Fragmentele sunt examinate pentru stabilirea provenienței aparatului de zbor și a circumstanțelor producerii incidentului.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a condamnat repetat aceste acțiuni și a evidențiat că riscurile și consecințele pe care războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei le generează pentru securitatea regională și pentru statele din vecinătate.. „Survolarea neautorizată a oricărui obiect de zbor în spațiul aerian al Republicii Moldova sau căderea acestuia pe teritoriul național constituie o amenințare la adresa securității naționale și reprezintă o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a statului”, se arată într-un comunicat de presă al instiuției.
MAE precizează că, indiferent de proveniența dronei – care, din primele informații, ar fi de proveniență ucraineană – responsabilitatea pentru orice aparat de zbor care ajunge pe teritoriul Republicii Moldova este a Rusiei, care a început un război ilegal în țara vecină.
Totodată, președinta Maia Sandu a anunțat că Republica Moldova ar putea începe producția proprie de drone și sisteme de bruiaj, urmând să fie operate modificări legislative. Întrucât Republica Moldova nu dispune în prezent de tehnologiile și experții necesari în domeniul sistemelor de interceptare a aparatelor fără pilot, o soluție identificată de autorități este atragerea partenerilor externi prin parteneriate public-private. Pentru ca acest lucru să devină posibil, este însă necesară modificarea cadrului legal. Președinta Sandu nu a exclus posibilitatea ca statul să solicite și expertiza Ucrainei în dezvoltarea acestei industrii defensive.
CITIȚI ȘI:
