Corespondență Dan Alexe | Avionul de vânătoare SCAF cu aripile frânte: Germania și Franța anunță oficial suprimarea proiectului
Încă un proiect militar european a eșuat: SCAF s-a scufundat, iar chiar dacă jocul de cuvinte pare facil, proiectul acestui avion de luptă franco-german era în agonie de multă vreme.
În ciuda unei voințe politice declarate insistent de Paris și Berlin încă din 2017, acum aproape un deceniu, constructorii din Franța și Germania, Dassault și Airbus, nu au reușit să ajungă la un acord. Cele două țări vor trebui acum să se reorienteze fiecare pe proiect proprii sau mai mici în domeniul apărării. SCAF (Viitorul Sistem Aerian de Luptă) a fost lansat de Emmanuel Macron și de cancelara germană de atunci, Angela Merkel, în iulie 2017.
Întreruperea producției acestui aparat emblematic, cel mai mare proiect de cooperare industrială lansat vreodată în Europa, al cărui cost total fusese estimat la aproape 100 miliarde de euro, este o lovitură majoră pentru parteneriatul franco-german și pentru suveranitatea europeană, pe care Emmanuel Macron a apărat-o neobosit, de la Bruxelles.
Defunctul avion al viitorului
SCAF, numele defunctului avion de luptă franco-german, era sigla franțuzească de la Système de Combat Aérien du Futur ("Sistemul de luptă aeriană al viitorului"). iar avionul futurist ar fi trebuit să fie emblematic pentru o viitoare structură de apărare pur europeană, bazată pe axa Paris-Berlin. Apărarea europeană nu ar însemna ruperea de NATO ci, dimpotrivă, ar trebui să fie complementară protecției oferite de NATO, în perspectiva unei degajări și mai mare a SUA din Europa.
Cooperarea militară franco-germană independentă de NATO este veche, ea a început prin inițiativa lui François Mitterrand și Helmut Kohl de a crea un corp de armată, o brigadă franco-germană, care de-a lungul anilor s-a transformat în așa-numitul „Eurocorps”, cu cartierul general instalat inițial la Strasbourg, și acela fiind un oraș-simbol pe care Franța și Germania și l-au disputat de-a lungul secolelor.
În ciuda amenințării rusești și a războiului din Ucraina, care are fi trebuit să sporească urgența proiectului, divergențele crescânde dintre Franța și Germania, „motorul Europei”, n-au încetat să se întețească.
Prototipul avionului de luptă "european" a fost dezvoltat până acum în comun de către Franța și Germania, dar de mai multe luni încoace a intervenit sectorul privat al industriei aerospațiale germane, care a luat oficial poziție, îndemnând guvernul german să dezvolte un avion de vânătoare propriu fără a mai colabora cu uriașa firmă franceză Dassault, care construiește foarte performantele avioane militare de vânătoare Rafale.
În cele din urmă, luni, Germania a anunțat că se va concentra asupra celuilalt mare gigant al aeronauticii Europei, Airbus, rezultatul unei cooperări industriale și tehnologice majoritar germano-spaniole.
Competiție comercială pe fundalul suveranității europene
Compania franceză Dassault, în special, dorea să joace un rol principal în dezvoltarea proiectului, considerând că deținea monopolul asupra expertizei și a sfârșit prin a cere o reformă a administrării proiectului considerată nefondată la Berlin. Timp de luni de zile, Germania și Franța au încercat să rezolve această dispută, apelând chiar la un mediator, dar fără succes.
Întrebările s-au înmulțit de-a lungul timpului cu privire la respectivul proiect, considerat supradimensionat, mai ales având în vedere lecțiile învățate din războiul din Ucraina. La Berlin, de un an încoace, aleșii și industriașii nu și-au mai ascuns scepticismul, unii pledând deschis pentru proiectarea a două aeronave separate, dezvoltate în paralel. Însuși cancelarul Friedrich Merz a recunoscut pe 18 februarie că forțele armate germane și franceze nu au de fapt nevoie de același tip de avion de vânătoare.
Abandonarea avionului de vânătoare pune însă o întrebare cu privire la celelalte cooperări care alcătuiesc restul viitorului sistem de luptă aeriană franco-german (și prin extensie european). Berlinul declară că dorește să reorienteze proiectul către sistemul de comunicații. Nu e clar dacă motorul de avion, care trebuia să fie dezvoltat în comun și de Franța și Germania, mai are un loc într-un proiect care va include, eventual, două aeronave diferite, una franceză și una germană.
În Germania„ Friedrich Merz se lăsase inițial convins de Franța să salveze proiectul în mai multe rânduri. Acest lucru l-a costat însă politic, deoarece Ministerul Apărării german s-a opus, la fel ca și unii membri ai propriului său partid.
Eșecul proiectului riscă în același timp să alimenteze și temerile cu privire la o Germanie care acționează unilateral, căutând să-și promoveze propria industrie militară în cadrul unei reînarmări finanțate din resurse mult mai mari decât cele ale Franței. Acea Franța care recent a propus să-și extindă umbrela de protecție nucleară asupra întregii Europe, proiect generos, dar încă vag.
