Amalgamarea | Radu Marian îl contrazice pe Adrian Lebedinski: „Nu facem economii, vom cheltui și mai mult”
Procesul de amalgamare a localităților nu a fost gândit ca o soluție de economisire a banilor publici, așa cum ar sugera opoziția, ci ca o oportunitate de a dezvolta infrastructura și de a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor. Autoritățile afirmă că vor cheltui mult mai mult pentru investiții în comunități decât eventualele economii rezultate din reducerea aparatului birocratic local.
Dezbaterile aprinse privind efectele economice ale reformei administrativ-teritoriale au avut loc miercuri, 10 iunie, în Parlament, în cadrul audierilor asupra Raportului de executare a bugetului de stat pentru anul 2025.
Discuția a fost deschisă de socialistul Adrian Lebedinski, președintele Comisiei pentru controlul finanțelor publice, care a cerut cifre privind impactul asupra bugetului pentru anul 2026.
„Din bugetul de stat în anul 2025 au fost transferate către administrațiile publice locale circa 23.2 miliarde de lei, în creștere comparativ cu anul 2024. Cât economisim în anul 2026 în contextul amalgamării? Nouă ni se motivează că trebuie să lichidăm primăriile pentru că bugetul de stat suportă cheltuieli mari pentru întreținerea lor”, a punctat Adrian Lebedinski.
Secretara generală a Ministerului Finanțelor, Dina Roșca, a temperat așteptările privind efectele pe termen scurt, explicând că o reformă de o asemenea anvergură are rezultate în timp.
„Efectul de optimizare, de economisire, nu va fi în anul 2026. Mai degrabă, vom resimți efectele reformei în 2027 sau 2028”, a precizat Dina Roșca.
Radu Marian: „Nu vom economisi, vom cheltui mai mult!”
În dispută a intervenit președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, care a ținut să clarifice conceptul din spatele acestui proiect, respingând ideea că scopul ar fi doar desființarea unor funcții.
„Scopul nu este să reducem cheltuielile, ci să creștem eficiența acestor autorități publice locale. Noi le oferim stimulente substanțiale ca să poată implementa proiecte complexe de apă și de canalizare. Nu vom economisi, vom cheltui mai mult. Vor fi sume mult mai mari decât eventualele economii menite să reducă niște funcții”, a explicat Radu Marian.
Recent, Guvernul a anunțat acordarea celei mai mari tranșe financiare destinate localităților care au optat pentru procesul de amalgamare benevolă. Cele 17 primării din raionul Călărași care se vor uni într-o singură localitate vor beneficia de un sprijin financiar estimat la 145 de milioane de lei.
„Este aproape jumătate din bugetul cumulat al tuturor primăriilor incluse în procesul de unificare pentru anul curent”, a precizat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.
La sfârșitul lunii mai, Alexei Buzu declara că aproape 800 de primării din întreaga țară au lansat procesul de amalgamare voluntară, printre cele mai active raioane numărându-se Ungheni, Fălești și Călărași.
În Republica Moldova sunt aproape 900 de primării. Conceptul reformei administrativ-teritoriale, făcut public la începutul lunii aprilie anul curent, prevede introducerea unui prag minim de 3.000 de locuitori pentru fiecare primărie, reducerea numărului de raioane de la 32 la 10, reorganizarea serviciilor publice și triplarea stimulentelor financiare pentru localitățile care aleg să se unească.
Potrivit Guvernului, reforma este necesară în condițiile în care majoritatea primăriilor au o capacitate financiară redusă și depind în mare parte de transferurile de la bugetul de stat, ceea ce limitează investițiile și afectează accesul cetățenilor la servicii de bază.
CITIȚI ȘI:
