Marea Britanie, Franța și Germania pregătesc un nou plan de pace pentru Ucraina și mizează pe Trump
Marea Britanie, Franța și Germania, care încearcă să relanseze negocierile privind o soluționare pașnică a războiului din Ucraina, intenționează să obțină sprijinul lui Donald Trump. Totuși, discuțiile cu Moscova ar urma să fie purtate de pe poziții proprii, mai ferme.
Liderii așa-numitului grup „E3” consideră că evoluția războiului s-a schimbat în favoarea Ucrainei, ceea ce creează oportunitatea unor negocieri care să depășească condițiile discutate după întâlnirea dintre Trump și Vladimir Putin în Alaska, în august 2025, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate poziției europenilor.
Potrivit acestora, noua abordare privind un posibil acord de pace urmează să fie discutată cu Trump la reuniunea G7 din Franța, săptămâna viitoare. Liderii „E3” vor ca Rusia să accepte, drept „punct de plecare” pentru negocieri, o încetare imediată a focului pe actuala linie a frontului. De asemenea, ei insistă ca Ucraina să primească garanții solide de securitate după încheierea unui acord, inclusiv prin desfășurarea unor forțe internaționale, relatează publicația The Moscow Times.
Aceste condiții sunt incluse într-o listă de cinci cerințe, făcută publică de Keir Starmer, Friedrich Merz și Emmanuel Macron după întâlnirea de duminică cu Volodimir Zelenski. Aproape toate aceste condiții au fost anterior respinse, într-o formă sau alta, de Vladimir Putin.
Liderul de la Kremlin continuă să ceară cedarea către Rusia a unor părți din Donbas care nu sunt controlate de armata rusă, respinge desfășurarea unor trupe străine în Ucraina după război și, în general, nu dorește implicarea Europei în negocieri. La Moscova, această abordare este numită „spiritul Anchorage” – presupusele înțelegeri convenite între Trump și Putin în Alaska.
Criticii ideii de implicare a Rusiei în procesul de pace în acest moment, inclusiv unii oficiali din țările „E3”, afirmă că poziția Kremlinului este puțin probabil să se schimbe în viitorul apropiat, notează Bloomberg.
Totuși, Zelenski, care i-a trimis lui Putin o scrisoare deschisă prin care propune o întâlnire directă, precum și liderii celor trei state europene, consideră că, în al cincilea an al războiului, poziția Rusiei s-a deteriorat vizibil. Armata rusă a intrat într-un impas și a început să piardă teritorii, în timp ce dronele ucrainene afectează rutele de aprovizionare către front și Crimeea și atacă în mod regulat rafinării, obiective militare și întreprinderi ale complexului militar-industrial din Rusia.
Acest lucru a provocat o criză de combustibil în Crimeea anexată și în regiunile sudice ale Rusiei. În plus, economia rusă se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar nemulțumirea populației crește, în condițiile în care majoritatea cetățenilor au încercat până acum să ignore războiul.
În acest context, europenii consideră că presiunea asupra Rusiei trebuie intensificată pentru a o aduce la masa negocierilor, de această dată din poziții mai favorabile Kievului. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a menționat inclusiv retragerea trupelor ruse din Transnistria, Osetia de Sud și Abhazia ca posibilă condiție în cadrul procesului de pace privind Ucraina.
Țările „E3” văd o oportunitate de a ocupa un loc important la masa negocierilor, în condițiile în care procesul de pace condus de SUA ar fi intrat în impas, iar Washingtonul este concentrat în prezent pe conflictul cu Iranul, scrie Bloomberg. Europenii încearcă să obțină sprijinul lui Trump pentru propriile propuneri, astfel încât să crească presiunea asupra Rusiei. Potrivit surselor agenției, acest lucru ar putea duce la începerea unor negocieri cu participarea Europei, SUA, Ucrainei și Rusiei chiar din luna iulie, notează The Moscow Times.
CITIȚI ȘI:
