Audieri în Parlament pe tema fraudelor telefonice: Escrocii sună persoanele care locuiesc în apropierea băncilor
Escrocheriile telefonice au trecut din penitenciare în străinătate. Dacă anul trecut 80% dintre apeluri erau făcute din închisori, anul acesta în proporție comparabilă sunt efectuate din străinătate. În primele cinci luni ale anului 2026, principalele ținte au rămas vârstnicii și femeile, iar prejudiciile totale din ultimii ani se ridică la sute de milioane de lei.
Președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a declarat vineri, 12 iunie, în cadrul unor audieri parlamentare, că escrocheriile reprezintă un fenomen național, iar în lupta cu acesta trebuie mobilizați cât mai mulți actori sociali.
„Comunicarea publică este cea mai importantă. Aici o să mă refer la influenceri, care au urmăritori și pot comunica pe acest subiect, să le explice oamenilor că nu trebuie să ofere datele cu caracter personal sau datele bancare pur și simplu la telefon. Și presa joacă un rol important în diseminarea acestor informații”, a subliniat parlamentarul.
Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției, a menționat că, în primele cinci luni ale anului 2026, fenomenul s-a accentuat prin escrocheriile sub formă de apel din partea reprezentanților băncilor, constituind 29% din numărul escrocheriilor online și telefonice.
O altă schemă vizează pretinse investiții frauduloase pe platforme fictive de tip crypto, Forex, trading (17.5%). Totodată, fraudele asociate cu actualizarea serviciilor de telefonie mobilă reprezintă 13%.
De asemenea, se conturează tipologii noi de fraude cu scopul de a crea un impact asupra încrederii publicului, prin folosirea identității angajaților Serviciului de Informații și Securitate (SIS), ai Poliției, ai Serviciului Fiscal sau ai Centrului Național Anticorupție (CNA).
Potrivit raportului, se mențin active și formele clasice de escrocherii, precum importul auto, lucrări de construcție sau reparație, mobilă la comandă și altele.
Acestea au creat prejudicii financiare de peste 40 de milioane de lei în anul 2023, de peste 130 de milioane în anul 2024 și de peste 272 de milioane de lei în anul 2025. Investițiile frauduloase – prin schemele de tip crypto, Forex sau trading – au produs prejudicii totale de peste 115 milioane de lei în anii 2023–2024.
În municipiul Chișinău au loc jumătate din toate cazurile înregistrate. Potrivit IGP, escrocii selectează victimele care locuiesc aproape de instituțiile bancare pentru a le putea motiva mai rapid și ca acestea să nu aibă timp să se răzgândească în privința posibilității de a contracta anumite credite.
Profilul victimelor și grupurile de risc
Persoanele cu vârste de peste 66 de ani sunt cele mai expuse la fraudele telefonice și online – 18.6% din totalul victimelor.
Femeile ajung mai des în capcana escrocilor decât bărbații. În schema „ruda implicată în accident”, până la 80% dintre victime sunt femei.
Escrocheriile prin intermediul telefonului lasă victime în proporție de 72% din rândul femeilor cu vârsta între 26 și 55 de ani. Pe de altă parte, victimele fraudelor online legate de investiții și credite rapide sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani.
Persoane reținute
Viorel Cernăuțeanu a declarat că în anul 2026 au fost reținute și puse sub învinuire 137 de persoane, dintre care 91 se află în arest preventiv. Din numărul total, circa 100 sunt cetățeni ai Republicii Moldova, iar 14 dintre aceștia provin din regiunea transnistreană.
„Dacă anul trecut practic 70–80% dintre escrocherii erau realizate din instituțiile penitenciare, acum vă asigur că 90%, în urma detectării numerelor, vin din afara țării”, a subliniat șeful IGP.
Autoritățile naționale cooperează cu instituțiile europene sub egida Europol sau Eurojust privind investigarea acestor infracțiuni.
Sisteme de bruiaj în penitenciare
Șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Victor Furtuna, a declarat că riscul cel mai mare în răspândirea acestui fenomen este că cetățenii postează benevol în mediul online datele personale și datele de contact. Totodată, a invocat și probleme de securitate ale instituțiilor care au obligația de a garanta securitatea datelor cu caracter personal:
„Am avut situații când au fost atacate bazele de date, de unde au fost furate informații personale. De multe ori, escrocii, când telefonează, operează cu date concrete despre persoană, cunosc la ce bănci deține conturi bancare și altele”, a menționat Victor Furtuna.
A fost pusă în discuție și posibilitatea de a instala tehnologii de bruiaj în penitenciare, pentru a nu mai permite ca deținuții să săvârșească escrocherii la telefon. Alexandru Adam, directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), a spus că se discută această soluție, însă este costisitoare.
„Pentru instalarea utilajelor într-un penitenciar cu 300 de oameni, în medie, costurile variază între 6 și 11 milioane de lei. Mai depinde de poziția sau de relieful zonei, de numărul camerelor de detenție și de alte cerințe tehnice. Pe lângă aceste 11 milioane, mai sunt necesare și lucrări de construcții civile, deci alte 700.000 de lei”, a punctat directorul.
Deputatul Grigore Novac a întrebat de ce statul trebuie să cheltuiască bani dacă în penitenciare deținuții apriori nu ar trebui să dețină telefoane mobile.
„Mai logic este să fie amplasate acolo niște scanere, cum avem noi la Parlament, iar persoanele responsabile să verifice dacă deținuții au telefoane”, a sugerat parlamentarul.
Deputatul Renato Usatîi a salutat inițiativa IGP care prevede controlul cartelelor telefonice, însă a atras atenția asupra faptului că acesta ar putea dezvolta o piață neagră.
„Atât timp cât cartelele PrePay nu sunt interzise, fiecare om le cumpără ușor. Noi le vom da termen de 30 de zile ca ei să-și prezinte datele, dacă nu – vor fi deconectați. În acest context, din momentul când va fi imposibil de cumpărat cartelele PrePay fără un act, ele o să înceapă să fie vândute la negru. Trebuie de pe acum să ne gândim ce să facem”, a spus deputatul.
Recomandări
Viorel Cernăuțeanu a sugerat instituțiilor să-și actualizeze politicile interne pentru a susține clienții care acționează aparent voluntar sub influența escrocilor, cu proceduri clare de identificare a acestora, blocarea temporară a operațiunilor suspecte și semnalizarea rapidă a structurilor de investigații.
Totodată, a fost recomandată desfășurarea de campanii de informare pentru ca persoanele să cunoască cum să evite comunicarea datelor personale.
Potrivit datelor Europol pe compartimentul fraudelor online, în perioada 18–31 mai 2026 au fost raportate pagube financiare cauzate de escrocherii online în valoare de 53 de milioane de euro. Cele mai afectate state sunt Italia și Slovenia.
CITIȚI ȘI:
