Economia R. Moldova a crescut cu doar 0.4% în primele trei luni: Imobiliarele și construcțiile trag în jos economia
Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a înregistrat în primele trei luni ale anului 2026 o creștere modestă, de 0.4% față de aceeași perioadă a anului 2025. Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), valoarea totală a PIB-ului a atins 77.5 miliarde de lei, fiind cu 4 miliarde de lei mai mare comparativ cu perioada similară a anului trecut.
PIB-ul pe categorii de resurse
Majorarea PIB-ului a fost determinată de performanțele din următoarele domenii:
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor au contribuit cu +0.4% la evoluția PIB, având cea mai mare pondere în structura economică – 14.9%;
Industria prelucrătoare a asigurat o creștere de 0.5% a PIB-ului, ponderea sectorului în economia națională fiind de 8%;
Sănătatea și asistența socială au influențat pozitiv indicatorul cu 0.2%, reprezentând 7% din totalul PIB;
Transportul și depozitarea au adus o contribuție de 0.3%, cu o pondere în structură de 4.7%;
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au adăugat 0.3% la PIB, având o pondere de 2.9%;
Agricultura, silvicultura și pescuitul au avut o influență minimă de 0.1%, deținând o pondere de 2.1% în PIB;
Administrația publică și apărarea; asigurările sociale obligatorii au contribuit cu 0.1%, având o pondere de 4.6%.
De cealaltă parte, impactul negativ al PIB-ului a fost provocat de următoarele sectoare:
Tranzacțiile imobiliare au tras în jos PIB-ul cu 0.7%, deși dețin o pondere importantă de 9% în structura economică;
Informațiile și comunicațiile au generat o descreștere de 0.7%, având o pondere de 8% în PIB;
Construcțiile au influențat o reducere de 0.6%, cu o pondere de 4% la formarea PIB;
Alte activități de servicii au avut un impact negativ de 0.2%, reprezentând 1.3% din total.
PIB-ul pe categorii de utilizări
Privit prin prisma modului în care sunt cheltuite resursele finale într-o economie, PIB-ul a fost susținut în primul trimestru din 2026 de doi piloni principali:
Exportul de bunuri și servicii. Acest sector a avut cel mai mare impact pozitiv, de 3.6%, pe fundalul unei creșteri substanțiale a volumului fizic al exporturilor cu 10.8%. Ponderea exporturilor în formarea PIB a constituit 36.6%;
Consumul final al gospodăriilor populației. Domeniul a impulsionat economia cu1.6%, în condițiile în care volumul cumpărăturilor făcute de cetățeni a crescut cu 1.8%. Consumul populației rămâne baza economiei, reprezentând 91% din PIB.
Totodată, efectul negativ pe utilizări a fost dictat de:
Formarea brută de capital (investițiile), care a scăzut drastic, exercitând un impact negativ de 3.9% asupra PIB-ului, deși păstrează o pondere de 18% în structură;
Importurile de bunuri și servicii. Creșterea acestora cu 1.5% a afectat negativ evoluția PIB-ului cu 1%.
R. Moldova, sub media UE
Cu o rată de creștere economică de doar 0.4%, Republica Moldova s-a situat sub media generală a Uniunii Europene (0.6%) și sub performanțele unor state precum Germania (0.5%), Muntenegru (1.5%), Ungaria (1.7%), Estonia (2.4%), Turcia (2.5%), Bulgaria (2.9%), Macedonia de Nord (3.1%) sau Polonia (3.3%).
Liderul detașat al creșterii economice din regiune a fost Danemarca, cu un avans spectaculos de 5.8%.
Totuși, Republica Moldova a evitat recesiunea în care se află alte state vecine. Astfel, scăderi ale PIB-ului au fost raportate în Ucraina (-0.6%), România (-1.5%) și, cel mai grav, în Irlanda, unde economia s-a contractat masiv cu 17.1%.
CITIȚI ȘI:
