România și Bulgaria au finalizat conceptul Hubului european de securitate maritimă la Marea Neagră
România și Bulgaria au finalizat conceptul comun al unui hub european de securitate maritimă la Marea Neagră, structură care urmează să funcționeze pe două amplasamente, Constanța și Varna. Anunțul a fost făcut luni, 15 iunie, de ministra Afacerilor Externe de la București, Oana Țoiu, în debutul reuniunii Consiliului Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene, la Luxemburg.
„Am finalizat proiectul comun al Hub-ului de Securitate Maritimă la Marea Neagră, care va fi amplasat la Constanța și Varna”, a declarat Țoiu.
Potrivit acesteia, obiectivul este o analiză comună a amenințărilor, o mai bună cunoaștere a situației și schimbul de evaluări între parteneri,* „astfel încât să avem o reziliență mai mare în ceea ce privește amenințările hibride”* și capacitatea de a proteja infrastructura maritimă.
Ministra a precizat că structura va fi deschisă agențiilor și statelor din zona Mării Negre, pentru a pune în aplicare strategia UE privind securitatea portuară, cablurile submarine și infrastructura maritimă.
Proiectul nu este nou, însă configurația sa s-a schimbat semnificativ. Hubul de securitate maritimă figurează printre proiectele Abordării Strategice a UE pentru regiunea Mării Negre, adoptată la 28 mai 2025. La acel moment, existau, însă, două candidaturi naționale paralele: România oferea găzduirea la Constanța, în timp ce Bulgaria propusese un centru multinațional de coordonare maritimă pentru partea de vest a Mării Negre, cu reper la Varna.
Soluția cu dublă amplasare anunțată acum reconciliază aceste două inițiative concurente într-un singur proiect bilateral. Pentru regiune, anunțul marchează trecerea de la o competiție pentru găzduire la o arhitectură de cooperare. În locul unui centru național unic, modelul Constanța-Varna creează o structură bicefală, gândită să fie deschisă celorlalți riverani.
Funcțional, hubul ar urma să asigure, conform documentelor UE, o mai bună cunoaștere a situației maritime și schimbul de informații, monitorizarea în timp real „din spațiu până pe fundul mării”, avertizarea timpurie, supravegherea cablurilor submarine și a instalațiilor offshore din sectoarele de gaze și energie eoliană, prin senzori subacvatici, vehicule operate de la distanță și drone de supraveghere.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat că un astfel de instrument ar putea servi și la monitorizarea componentei maritime a unui eventual acord de pace între Rusia și Ucraina.
Potrivit expertului în spațiul Mării Negre Mihai Isac, miza confirmării europene rămâne valabilă: este vorba despre „o recunoaștere la nivel european a capacității României de a gestiona situații care amenință securitatea blocului comunitar”. Isac a subliniat anterior că un hub la Marea Neagră ar avea un rol esențial în asigurarea securității transportului maritim comercial, în combaterea amenințărilor asimetrice, de la traficul de droguri la cel de persoane, și în monitorizarea activităților militare și hibride ale Federației Ruse.
Spre deosebire de discuțiile strategice de anul trecut, anunțul de la Luxemburg vine după un incident concret. La 5 iunie, o dronă maritimă de tipul celor folosite în războiul din Ucraina s-a autodetonat în portul Constanța, pe teritoriul unui stat membru UE și aliat NATO. Cinci zile mai târziu, Consiliul Nord-Atlantic s-a reunit la cererea României pentru a discuta situația de securitate din regiune. În acest context, finalizarea conceptului de hub capătă o miză practică, nu doar declarativă.
Deși nu este percepută drept un stat maritim, R. Moldova are ieșire la Marea Neagră prin portul Giurgiulești și prin Dunărea maritimă, ceea ce o califică drept riveran care s-ar putea racorda la o structură construită explicit pentru a fi deschisă statelor din zonă. O securitate maritimă sporită ar putea reduce costurile de asigurare pentru transportul naval și, implicit, prețurile mărfurilor, relevant pentru o țară, precum este Republica Moldova, ale cărei importuri și exporturi tranzitau, înainte de 2022, în bună parte porturile din România și Ucraina, explica, pentru Moldova 1, expertul în spațiul Mării Negre, Mihai Isac, la începutul acestui an.
Sub o arhitectură de securitate consolidată, R. Moldova și-ar putea dezvolta relații comerciale prin transport naval și infrastructura portuară de la Giurgiulești, chiar dacă acest port nu poate concura cu huburi precum Constanța sau Odesa.
CITIȚI ȘI:
[Investițiile în securitatea națională și dotarea armatei nu pot fi amânate: „Dacă îți pică drona peste tine, nu mai contează nimic altceva”](Investițiile în securitatea națională și dotarea armatei nu pot fi amânate: „Dacă îți pică drona peste tine, nu mai contează nimic altceva”)
