Criza politică din România: Între războiul orgoliilor și vulnerabilități economice și regionale
Criza politică din România, marcată de provocări economice și de un context regional volatil, se adâncește. Desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea unui nou Executiv a declanșat o nouă confruntare între Palatul Cotroceni și principalele partide parlamentare. „Este și un război al orgoliilor în acest moment la București, iar ambițiile liderilor de pe scena politică au dus la un astfel de scenariu”, susține expertul în spațiul Mării Negre Mihai Isac.
Desemnarea lui Adrian Veștea în calitate de candidat la funcția de premier a generat și dezbateri, în condițiile în care procedura utilizată de șeful statului nu a urmat practicile consacrate.
„Este adevărat că nu au fost respectate anumite cutume cu care noi suntem obișnuiți. Este «terra incognita» pentru constituționaliștii români. În acest moment există o serie întreagă de dezbateri între experți din acest domeniu. Rămâne să vedem mai clar care sunt criteriile care vor fi luate în considerare în eventualitatea unei sesizări a Curții Constituționale”, a declarat Mihai Isac la Moldova 1.
Totodată, acesta apreciază că, din punct de vedere juridic, președintele nu a încălcat Constituția, însă a creat un precedent care va necesita clarificări suplimentare.
„Nicușor Dan nu a încălcat de facto Constituția. Nu există nicăieri în Constituție care să impună anumite procedee care ar fi putut să fie încălcate. (...) Desigur, au fost consultări pentru nominalizarea domnului Tomac în calitate de propunere de premier. Dar când vorbim de noua nominalizare nu au existat aceste consultări clasice cu care ne-am obișnuit, care să dureze o zi sau două în funcție de numărul partidelor sau grupul minorităților chemat la consultări la Cotroceni. Această situație creează un precedent pentru România. Un precedent care trebuie analizat și mai bine explicat chiar de către cei care sunt experți în domeniu”, sugerează Isac.
În opinia analistului, șeful statului încearcă să impună o soluție rapidă pentru depășirea impasului instituțional.
„Decizia președintelui Nicușor Dan este o decizie menită să elimine blocajul politic. Are sprijinul unei părți din conducerea Partidului Național Liberal, din partea deputaților. Au fost și o serie de semnale cu privire la participarea deputaților liberali, a unei părți, la votul pentru instituirea viitorului Guvern. Rămâne să vedem dacă strategia președintelui va avea rezultat”, a explicat Isac.
În același timp, el atrage atenția că amenințarea cu alegeri anticipate reprezintă un instrument de presiune asupra partidelor parlamentare.
„Există anumite speculații cu privire la intențiile domnului Bolojan în ceea ce privește alegerile prezidențiale din 2030 și anumite strategii pe care domnia sa le-ar aplica pentru a își asigura nominalizarea Partidului Național Liberal. În același timp, da, este corect, președintele Nicușor Dan a încercat să forțeze mâna partidelor politice proeuropene din România, menționând posibilitatea alegerilor anticipate. Trebuie să înțelegem că niciun partid nu ar dori aceste alegeri anticipate, cu excepția, poate, a partidului pseudo-suveranist AUR. Aceste alegeri parlamentare ar risca să prelungească criza politică și economică în care este în acest moment statul român”, constată Mihai Isac.
Potrivit expertului, organizarea alegerilor anticipate nu garantează rezolvarea crizei, iar România și-ar putea permite cu greu o perioadă îndelungată de instabilitate.
„Aici este lupta democratică care se duce, aceste procedee care ar trebui, mai mult sau mai puțin, implementate. În acest moment, România, dacă ar intra în epoca unor alegeri parlamentare anticipate, ar însemna să mai piardă cel puțin jumătate de an, nouă luni până la formarea unui guvern stabil. Alegerile anticipate nu garantează formarea unei coaliții sau preluarea conducerii de către o tabără sau alta. Am vedea doar o reconfirmare a poziției anumitor partide, o reconfigurare a modului în care sunt împărțite mandatele la nivelul Parlamentului dintre o serie de partide. Dar în același timp vedem că anumiți factori economici obligă autoritățile de la București să ia măsuri extrem de dure”, a subliniat Isac.
Dincolo de negocierile pentru formarea Guvernului, actuala confruntare politică are implicații pe termen lung asupra arhitecturii puterii de la București.
Analistul anticipează că acțiunile liderului de la Cotroceni sunt semnale că acesta încearcă să își consolideze influența politică pentru următorii ani.
„Vedem în acest context încercări ale președintelui Nicușor Dan de consolidare a unui pol prezidențial, care, desigur, se poate traduce și prin formarea unui partid pro-prezidențial. Președintele Nicușor Dan, când a preluat mandatul de la Cotroceni, a lăsat clar să se înțeleagă că este extrem de interesat să aibă și un al doilea mandat și putem spune în acest moment că asistăm la un război politic pentru a decide viitorul României pentru următorii ani”, a conchis Mihai Isac la postul public de televiziune.
România nu are de o lună un guvern cu puteri depline, după demiterea lui Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură inițiată de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pe 4 iunie președintele Nicușor Dan a făcut anunțul de desemnare a lui Eugen Tomac în funcția de premiee. După ce, pe 13 iunie, și-a prezentat programul de guvernare concentrat în 21 de capitole Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat, iar Nicușor Dan l-a propus pe Adrian Veștea în locul acestuia.
Conducerea Partidului Național Liberal (PNL) a decis, în urma unei ședințe Biroului Politic, să nu susțină învestirea unui Guvern condus de noul premier desemnat, Adrian Veștea. Liberalii solicită președintelui Nicușor Dan să reia consultările cu formațiunile politice pentru nominalizarea unei alte figuri guvernamentale.
În pofida hotărârii PNL, Veștea va merge în Parlament pentru a-și prezenta echipa. Potrivit surselor media, părerile în tabăra liberală sunt împărțite: Veștea ar fi susținut de un grup de aproximativ 20 de parlamentari PNL, care invocă responsabilitatea politică în fața crizei prelungite de la București.
Marți, PNL, USR și UDMR au anunțat rând pe rând că blochează noul Executiv. Nici negocierile purtate în regim de urgență cu formațiunile de nișă — POT, PACE și „Uniți pentru România” nu s-au soldat cu un sprijin necondiționat.
Disputa a izbucnit după ce președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe Adrian Veștea (prim-vicepreședinte PNL) fără o consultare prealabilă cu conducerea propriei sale formațiuni. În timp ce PSD a anunțat un sprijin de conjunctură pentru Veștea, iar AUR condiționează voturile de primirea unor portofolii ministeriale, premierul desemnat s-a deplasat marți după-amiază la Palatul Cotreceni pentru o discuție de criză cu șeful statului.
CITIȚI ȘI:
