Barometrul IMAS: Sprijinul pentru aderarea la UE atinge un nivel record
Datele celui mai recent barometru socio-politic, realizat de compania de cercetare IMAS, arată o societate prinsă între o nemulțumire economică persistentă, o neîncredere instituțională profundă și un sprijin în creștere față de aderarea la Uniunea Europeană.
Studiul, realizat în perioada 1-14 iunie, pe un eșantion de 1.116 persoane cu vârsta de 18 ani și peste, este reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, cu excepția regiunii transnistrene, a subliniat directorul general al IMAS, Doru Petruți, la o conferință de presă pe 17 iunie.
Economia – principala preocupare
Întrebați, în formă deschisă, ce măsuri ar trebui luate în Republica Moldova în lunile următoare, respondenții au plasat covârșitor problemele economice în fața oricărei alte teme. Creșterea salariilor și a pensiilor a fost menționată de 34.7% dintre participanți, locurile de muncă - de 16.4%, micșorarea prețurilor - de 12.9%, iar îmbunătățirea generală a nivelului de trai - de 12.1%.
Totodată, 10.5% dintre respondenți au cerut explicit schimbarea conducerii politice a țării, un răspuns pe care Petruți l-a calificat drept o noutate a acestei ediții, semn că, pentru o parte a electoratului, nicio măsură economică nu ar mai fi suficientă fără o schimbare a celor care guvernează. Lupta cu corupția (7.9%) și reforma justiției (3.4%) completează lista principalelor cereri instituționale.
Percepția asupra economiei rămâne, în ansamblu, negativă: 86% dintre respondenți consideră că Republica Moldova trece printr-o criză economică.
Guvernul Munteanu între „un guvern slab” și unul care „încearcă să facă lucruri bune”
Activitatea Guvernului condus de Alexandru Munteanu este privită critic de o parte importantă a populației: 46% îl consideră „un guvern slab, care nu este clar cu ce se ocupă”, în timp ce 38% îi acordă un credit de încredere, considerând că „încearcă să facă unele lucruri bune, dar trebuie să mai avem răbdare”. Doar 5% îi atribuie rezultate clar pozitive. Printre puținele realizări menționate se numără inițierea negocierilor de aderare la UE și gestionarea crizei energetice.
Corupția este identificată drept cea mai mare problemă a instituțiilor statului, atât ca primă mențiune, cât și cumulat, devansând clar numirile pe criterii politice, salariile insuficiente ale funcționarilor sau birocrația excesivă.
Nivelul de democrație, în opinia a 41% dintre respondenți, a degradat în ultimii cinci ani, față de doar 19% care văd o îmbunătățire.
Sentimentul de libertate de expresie este redus: doar 33% se declară liberi să își exprime public opinia, indiferent de reacția celorlalți, iar exprimarea opiniilor în spațiul public este considerată „riscantă” de 35% și recomandabilă „cu prudență” de alți 42%.
Aproape jumătate dintre respondenți (48–51%, în funcție de formulare) recunosc un fenomen de autocenzură din motive politice, fie în discuțiile directe, fie în mediul online.
O societate profund dezbinată politic
Datele despre încrederea interpersonală oferă, potrivit lui Petruți, unul dintre cele mai îngrijorătoare seturi de rezultate ale ediției. Familia rămâne principalul spațiu de încredere: 87% dintre respondenți au foarte multă sau multă încredere în membrii propriei familii.
Încrederea scade drastic atunci când vorbim despre persoane din afara cercului apropiat: doar 31% au încredere ridicată în vecini, 21% în persoane de altă religie, 20% în persoane de altă etnie, iar pentru străinii întâlniți pentru prima dată procentul scade la 7%.
Cel mai problematic indicator este însă încrederea în susținătorii altor partide: doar 9% declară multă sau foarte multă încredere, în timp ce aproape 80% au puțină, foarte puțină sau deloc încredere în persoanele cu altă opțiune politică. Consecința acestei fragmentări se reflectă direct în autopercepția societății: 85% dintre respondenți consideră R. Moldova „mai degrabă o societate dezbinată”, față de doar 12% care o văd unită.
Potrivit rezultatelor barometrului, 38% dintre respondenți spun că s-au gândit, în ultimele șase luni, să plece din țară, fie temporar (25%), fie definitiv (13%), un semnal pe care autorul studiului l-a numit una dintre cele mai serioase probleme structurale ale R. Moldova, cu rate de intenție migraționistă care, în funcție de grupa de vârstă, ajung între 50% și 65% în rândul tinerilor și adulților activi.
Tema aducerii de lucrători străini pentru a acoperi deficitul de forță de muncă, discutată recent la nivel guvernamental cu referire la state din Asia, este respinsă net: 76% nu susțin ideea. Totodată, 59% din respondenți spun că nu ar trebui adus deloc personal din afară.
Reforma de comasare administrativă a localităților se confruntă, la rândul său, cu sprijin redus: doar 38% o susțin, iar 64% consideră că ultimul cuvânt în privința comasării ar trebui să-l aibă, prin referendum local, cetățenii localității respective, nu Guvernul și Parlamentul (12%).
Sprijin în creștere pentru UE
Pe fondul deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și al unei perioade marcate de vizite externe și manifestări publice de entuziasm, datele IMAS confirmă o creștere moderată a sprijinului proeuropean. Într-un eventual referendum, 50% dintre respondenți ar vota pentru aderarea la UE, „cel mai ridicat nivel din ultimii ani de monitorizare IMAS”, față de 19% care ar vota pentru aderarea la NATO și 30% pentru unirea cu România.
Scepticismul privind calendarul integrării europene rămâne dominant: doar 27% cred că R. Moldova va deveni membră a UE până în 2028, în creștere ușoară față de minimele de 24–25% din februarie–aprilie 2026, iar 43% cred că acest lucru este posibil până în 2030.
CITIȚI ȘI:
