Corespondență Dan Alexe | Summitul UE „de vară”: Concluziile privind Ucraina, R. Moldova, apărarea și extinderea într-o Europă care se pregătește pentru o nouă epocă
Liderii Uniunii Europene își continuă vineri, 19 iunie, la Bruxelles, tradiționalul Consiliu European de vară, într-un context internațional dominat de războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și dezbaterea tot mai urgentă privind viitorul buget european.
În același timp, Ucraina, iar odată cu ea și Republica Moldova, au ocupat în discuțiile din noaptea de joi spre vineri un loc central pe agenda celor 27 de șefi de stat și de guvern.
Pentru Chișinău, întâlnirea reprezintă o confirmare politică importantă înaintea summitului UE–Republica Moldova programat tot la Bruxelles, luni, 22 iunie, cu participarea președintei Maia Sandu. Concluziile finale, cunoscute deja, salută oficial conferința interguvernamentală din 15 iunie care a marcat deschiderea negocierilor de aderare și exprimă speranța că și celelalte grupuri de capitole vor putea fi deschise cât mai curând.
Ca și în cazul Ucrainei, însă, textul final al summitului evită să ofere o dată precisă a deschiderii tuturor “clusterelor” de negocieri. Este însă un semnal politic puternic faptul că Bruxelles-ul consideră acum Moldova (ca și Ucraina) parte integrantă a procesului de extindere și nu doar un beneficiar al politicii europene de vecinătate.
De fapt, extinderea este una dintre marile teme politice care traversează întregul document final al summitului. Un paragraf aparent modest anunță că liderii europeni vor consacra reuniunea lor din octombrie unei dezbateri strategice privind extinderea Uniunii. Pentru observatorii instituțiilor europene, aceasta este poate una dintre cele mai importante fraze din întregul text. Ea sugerează că Bruxelles-ul începe să trateze extinderea nu ca pe un proces tehnic, ci ca pe o decizie geopolitică fundamentală pentru viitorul continentului.
Prelungirea cu un an a sancțiunilor impuse Rusiei
Tonul concluziilor celor 27 este apoi remarcabil de dur la adresa Rusiei. Moscova este acuzată nu doar de continuarea războiului și a atacurilor asupra infrastructurii civile și energetice, ci și de comportament agresiv față de statele membre ale UE. În mod semnificativ, concluziile menționează explicit incidentul în care o dronă rusească încărcată cu explozivi s-a prăbușit într-o clădire rezidențială din România, în Galați, incident prezentat drept o consecință directă a războiului declanșat de Kremlin.
Liderii UE mai cer adoptarea rapidă a celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și insistă asupra combaterii așa-numitei „flote fantomă” utilizate pentru exporturile petroliere rusești. În paralel, Uniunea promite continuarea ajutorului militar, financiar și industrial pentru Ucraina, inclusiv dezvoltarea unei cooperări mai strânse între industriile de apărare europene și cea ucraineană. Liderii au discutat însă, fără a ajunge la un consens, dacă EU ar trebui să deschidă un canal diplomatic de discuții cu Kremlinul, potrivit unei propuneri a președintelui Consiliului, portughezul António Costa. Așteptând aprobarea noului pachet de sancțiuni impuse Rusiei, liderii au decis să le prelungească pe cele actuale cu încă un an, iar nu cu șase luni, cum se obișnuia până acum.
Sprijin unanim adus Ucrainei
În privința Ucrainei, toți cei 27 de lideri europeni, inclusiv Péter Magyar al Ungariei, își reafirmă sprijinul „ferm și neclintit” pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țării și insistă că orice acord de pace trebuie să respecte frontierele recunoscute internațional ale Ucrainei.
Documentul final mai afirmă că, „având în vedere că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei rămâne o provocare existențială, pregătirea Europei în materie de apărare trebuie intensificată în mod decisiv până în 2030”.
Tonul este chiar mai dur decât la reuniunile precedente. Rusia este acuzată nu doar de continuarea bombardamentelor asupra infrastructurii civile și energetice, ci și de comportament agresiv față de statele membre ale Uniunii. Într-o formulare remarcabilă, liderii europeni condamnă explicit incidentul în care o dronă rusească încărcată cu explozivi s-a prăbușit într-o clădire rezidențială din Galați, în România, și califică astfel de incidente drept amenințări directe la adresa securității cetățenilor europeni.
În paralel, Uniunea promite să continue sprijinul militar și financiar pentru Kiev. Concluziile cer accelerarea livrărilor de sisteme antiaeriene, drone, muniții și rachete și susțin aprofundarea cooperării dintre industria europeană de apărare și cea ucraineană. De asemenea, este anunțată continuarea presiunii economice asupra Moscovei, inclusiv prin adoptarea rapidă a celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni europene.
O temă majoră pentru viitor: bugetul și finanțarea
În paralel cu extinderea, liderii continuă vineri să discute și problema care va determina în mare măsură succesul acesteia: banii. Liderii vor avea o primă dezbatere serioasă privind viitorul cadru financiar multianual, adică bugetul Uniunii pentru perioada de după 2027. Costurile reconstrucției Ucrainei, creșterea cheltuielilor de apărare, competitivitatea industrială și politica agricolă comună vor trebui finanțate din aceleași resurse limitate. Documentul final arată că sarcina de a transforma această dezbatere într-un acord politic va reveni viitoarei președinții irlandeze a Consiliului UE.
Un alt element nou este accentul pus pe apărarea europeană. Dacă în urmă cu doar câțiva ani ideea unei capacități europene de apărare era privită cu rezerve în multe capitale, astăzi limbajul utilizat de lideri este aproape militar. Europa trebuie, afirmă documentul, să atingă un nivel superior de pregătire defensivă până în 2030. Sunt invocate producția accelerată de armament, integrarea pieței europene de apărare, dezvoltarea sistemelor de drone și apărare antiaeriană și consolidarea flancului estic al Uniunii.
În afara dosarelor europene, summitul a abordat și situația din Orientul Mijlociu. Liderii cer menținerea încetării focului dintre Iran și adversarii săi regionali, insistă asupra libertății de navigație prin Strâmtoarea Hormuz și își exprimă îngrijorarea față de consecințele conflictului asupra prețurilor energiei și lanțurilor globale de aprovizionare. În același timp, Uniunea adoptă una dintre cele mai critice poziții din ultimii ani față de politica guvernului israelian în Gaza și Cisiordania, condamnând extinderea coloniilor și cerând acces umanitar neîngrădit pentru populația civilă palestiniană.
În esență, summitul de la Bruxelles marchează intrarea Uniunii Europene într-o nouă fază. Dacă ultimul deceniu a fost dominat de gestionarea crizelor, următorul pare să fie definit de două obiective majore: apărarea continentului și extinderea Uniunii către est. Iar pentru Ucraina și Republica Moldova, mesajul care se conturează este fără echivoc: drumul spre aderare nu mai este o perspectivă abstractă, ci un proces politic deja început.
Maratonul lui Zelenski la Bruxelles: NATO, summit UE și regele Belgiei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a participat la summit, a sosit încă de miercuri seara la Bruxelles, întâlnindu-se mai întâi cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, apoi cu premierul belgian Bart De Wever și a prânzit cu regele Philippe al Belgiei.
Zelenski s-a alăturat discuțiilor șefilor de stat și de guvern ai celor 27 de țări ale Uniunii Europene, cu care, pe lângă ajutorul de război, a discutat extinderea UE. Luni, 16 iunie, UE a autorizat deschiderea primului grup de capitole ale negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina și R. Moldova. Proiectul concluziilor summitului UE de astăzi, pe care l-am putut consulta, salută explicit deschiderea negocierilor cu Ucraina și R. Moldova și afirmă că Uniunea Europeană dorește deschiderea cât mai rapidă a tuturor celorlalte clustere, subliniind: "în funcție de merit și de ritmul reformelor".
În ciuda insistențelor lui, Zelenski nu a putut primi un răspuns precis nici de la UE și nici de la NATO în legătură cu o dată mai precisă a unei aderări rapide a Ucrainei.
**China: O „amenințare existențială” sau un aliat? ** Dominația tot mai mare a Chinei asupra industriei s-a aflat de asemenea pe agenda liderilor UE. Aceștia au discutat „dezechilibrele macroeconomice” – un cod pentru surplusul comercial tot mai mare al Chinei cu UE, care împinge industrii europene cheie, precum industria auto și cea chimică, la limită.
China „reprezintă o amenințare existențială pentru industria noastră, pentru economiile noastre, dacă nu abordăm dezechilibrele economice și comerciale”, a declarat, dând tonul înainte de summit, premierul luxemburghez Luc Frieden, în vreme ce premierul spaniol Pedro Sánchez a numit-o un „aliat potențial”.
Madridul este văzut de ceilalți europeni ca fiind din ce în ce mai apropiat de Pekin, pe măsură ce investițiile chineze curg spre Spania.
La nivel european, excedentul comercial al Chinei a fost al doilea cel mai mare înregistrat vreodată în 2025, iar până acum, 2026 este deja peste ritmul de anul trecut. Presiunea se resimte cel mai acut în Germania, puterea producătoare a UE. Exporturile sale către China sunt la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Între timp, importurile din China s-au dublat în această perioadă.
În sfârșit, odată cu această reuniune la vârf, Ciprul, care a deținut în prima jumătate a anului președinția rotativă a Consiliului UE, o predă Irlandei, care va avea sarcina de a îngriji agenda Consilului începând de la 1 iulie și până la sfârșitul anului.
