„Unii primesc 2.500, alții 66.000 de lei”: Expert, despre reforma salarizării și modificările necesare
Diferențele salariale semnificative dintre angajații care ocupă funcții similare au ajuns, în unele cazuri, la un raport de 26 la 1, iar numeroasele modificări introduse de-a lungul anilor au generat dezechilibre majore. O parte dintre angajații instituțiilor publice sunt remunerați cu salariul minim pe economie, în timp ce salariile altora au depășit nivelul celor din sectorul privat.
Această situație a evidențiat necesitatea unei reforme salariale și a unui control mai riguros, afirmă jurnalistul economic Ion Preașcă.
„Modelul dezvoltat anterior a fost completat în mod repetat, astfel încât, în loc să creeze echitate, a creat o inechitate mai mare în anumite domenii”, a declarat jurnalistul, solicitat să comenteze ajustările propuse la Legea salarizării.
Preașcă a atras atenția asupra discrepanțelor salariale existente în prezent, menționând că diferențele dintre cele mai mici și cele mai mari salarii depășesc limitele prevăzute de lege.
„Există diferențe de salarizare de 26 de ori. Un angajat primește 2.500-2.600 de lei pe lună, iar alții ajung la 66.000 de lei. Legea prevede că aceste diferențe nu ar trebui să fie mai mari de 15 ori”, a menționat expertul la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Potrivit acestuia, remunerațiile unor funcționari sunt exagerate.
„Președintele țării câștigă de două-trei ori mai puțin decât un șef de minister și de aproximativ trei ori mai puțin decât un șef de la Fisc sau de la Vamă, deși clasa de salarizare a președintelui este mai înaltă”, a explicat jurnalistul.
Aproximativ 20% dintre bugetari primesc salariul minim
În sistemul bugetar, există în continuare o proporție semnificativă de angajați plătiți la nivelul minim pe economie, în timp ce alte categorii beneficiază de venituri considerabil mai mari.
„Cât vor crește salariile este dificil de dedus, fiindcă este un document foarte complex. Bănuiesc că vor exista majorări pe anumite segmente”, a afirmat Preașcă.
Totodată, jurnalistul a sugerat că în prezent ar exista „probleme de contabilitate sau fiscale”. „Fiindcă altfel nu pot interpreta faptul că 20% dintre angajații bugetari au salarii minime”, a specificat acesta.
Pe de altă parte, în unele instituții de stat, veniturile au ajuns să depășească nivelul din sectorul privat, ceea ce a generat tensiuni pe piața muncii.
În același timp, Preașcă atrage atenția asupra lipsei de eficiență în administrația publică și a faptului că structura aparatului bugetar nu a fost ajustată.
„Ministerul a recunoscut, cumva, că există o problemă de eficiență. Noi majorăm veniturile, nu reducem numărul de angajați, nu există eficiență și este necesară o recalibrare sau o revizuire a acestui sistem”, a afirmat expertul.
Limitarea sporurilor salariale
Un element al reformei vizează limitarea primelor și sporurilor acordate în sectorul public. Preașcă susține că aceste măsuri ar putea genera economii importante la buget.
„Criteriile de performanță există și acum. Problema este că nu au fost folosite până în prezent. Ar trebui un control mai accentuat asupra modului în care se acordă primele și alte adaosuri salariale”, a sugerat Ion Preașcă.
Actualmente, în unele instituții toți angajații beneficiază de sporuri de performanță. După ajustarea legii, aplicarea acestora va fi limitată, cu un plafon maxim de 15% pentru cele mai mari sporuri.
Preașcă consideră că este nevoie de un control mai strict asupra modului în care sunt acordate aceste plăți suplimentare.
„Aici ar trebui, probabil, să se ocupe și alte structuri, să verifice Inspectoratul de Stat al Muncii, poate Centrul Național Anticorupție, Fiscul, pentru că nu e normal. De ce nu s-au folosit până acum de aceste criterii de performanță? Eu văd aici, într-adevăr, o problemă majoră dacă s-a ajuns la faptul că ministerul, într-un document, impune astfel de limite”, a conchis jurnalistul.
Expertul consideră, totodată, că reforma ar trebui să fie însoțită și de o redistribuire mai eficientă a personalului din instituțiile publice, în funcție de necesitățile reale.
Reforma sistemului de salarizare este supusă consultărilor publice. Proiectul propus urmărește consolidarea salariului de bază și definirea exactă a criteriilor de stabilire a sporurilor.
Potrivit ministrului Finanțelor, Andrian Gavriliță, ajustările vor „aduce majorări salariale meritate pentru majoritatea funcționarilor și angajaților din sectorul bugetar”. Estimativ, 170.000 de salariați vor beneficia de majorări.
CITIȚI ȘI:
„Criterii clare de performanță”: Autoritățile explică pentru cine vor crește salariile
Reforma salarizării: Sindicatele avertizează autoritățile privind consultările întârziate
Consultări publice privind reforma sistemului de salarizare din R. Moldova în sectorul bugetar
Militarii vor putea cumula pensia cu salariul, fără a mai fi obligați să părăsească sistemul
