Corespondență Dan Alexe | „Nu fac jocuri politice”: Nicușor Dan la încheierea summitului UE
Președintele României, Nicușor Dan, a evitat din nou, vineri, 19 iunie, să răspundă de ce l-a numit pe Adrian Veștea premier „formator” de guvern, explicând că partidele nu au putut propune o majoritate și că își asumă alegerea și e convins că Veștea „are foarte multe calități care îl recomandă”.
„Veștea este cineva care a lucrat cu fonduri europene și a navigat fără a provoca crize politice”, a spus Nicușor Dan în conferința de presă la încheierea summitului UE de la Bruxelles.
În mod vizibil stânjenit și chiar ușor iritat de întrebările reporterilor, Nicușor Dan a continuat: „faptul că niște elemente a căror legătură este absolut întâmplătoare” au stârnit atâta tulburare „înseamnă că există o stare de tensiune uriașă în societate”.
Șeful statului român a continuat spunând că el îndeamnă la calm, dar că e conștient că plutește o stare de exasperare și revoltă, însă a insistat că aceasta „nu este deloc o criză a statului”.
El a insistat, de asemenea, că nu există nicio legătură între inculparea lui Dominic Fritz, cazul de la DNA al „domnului Ciucu” și celelalte manevre în justiție care au fost anunțate joi și vineri. „Nu vreau să comentez o decizie judecătorească”, a urmat el.
„Decizia de la Tribunalul Ilfov a căpătat, la anumiți oameni care se exprimă în spațiul public, elemente apocaliptice!”, a spus Nicușor Dan, numind decizia Tribunalului Ilfov „insignifiantă”.
El a insistat că „ a ales acea formulă de prim-ministru (Adrian Veștea) care are cele mai mari șanse să obțină o majoritate și să mențină o direcție prooccidentală”. Nicușor a ezitat să spună ce se va întâmpla dacă este cooptat în negocierile de formare a guvernului și partidul AUR. „Nu vreau să intru în ipoteze”, a comentat acesta.
În privința Republicii Moldova și Ucrainei și dacă cele două țări candidate ar putea să deschidă toate clusterele negocierilor în luna iulie, cum se spera, Nicușor Dan a trimis la paragraful din textul final al concluziilor celor 27, care nu oferă nicio dată și niciun calendar concret, dincolo de încurajări și precizarea că negocierile vor continua „după merit”.
Bugetul UE bate pasul pe loc
„Noi dorim ca UE să aibă un buget mare”, a mai spus Nicușor Dan, comentând faptul că summitul tocmai încheiat a fost mai degrabă o oportunitate de a se evidenția diferențele de opinie decât de a căuta compromisuri.
Totuși, la încheierea summitului de joi și vineri, 18-19 iunie, cei douăzeci și șapte nu au găsit încă formula magică pentru a finanța noile priorități ale bugetului 2028-2034, cum ar fi apărarea, fără a sacrifica politicile tradiționale ale Uniunii Europene, precum politica agricolă comună sau coeziunea.
Pentru a face loc unor noi priorități fără a sacrifica politicile tradiționale ale UE, Comisia a propus un buget pentru perioada 2028-2034 de aproape 2 trilioane de euro sau 1.26 % din Produsul Intern Brut (PIB) european, în creștere față de bugetul actual.
O majoritate a țărilor UE (16 la număr) ar dori, ca și România, un buget al UE substanțial mai mare, inclusiv prin noi resurse proprii și împrumuturi comune, dacă este necesar, și se opune ferm propunerii Președinției Consiliului European de a reduce finanțarea în comparație cu propunerea Comisiei.
Nu s-a ajuns însă la un consens în această privință, iar președintele Consiliului European, António Costa, a solicitat viitoarei președinții irlandeze a Consiliului să prezinte un nou pachet de taxe la nivelul UE înainte de următorul summit al liderilor din octombrie.
Comisia a propus cinci noi taxe UE – despre care spune că ar putea genera 400 de miliarde de euro în următorii șapte ani – însă acestea s-au confruntat cu rezistență din partea guvernelor. Pentru a depăși impasul, António Costa a solicitat Dublinului să propună un nou pachet fiscal care să obțină sprijinul necesar din partea guvernelor UE.
În contextul actual, fie din motive economice (europenii sunt deja puternic îndatorați, iar perspectivele de creștere rămân mediocre), fie politice (ascensiunea populismului), niciun stat membru nu este pregătit să își mărească contribuția națională la bugetul Uniunii. Unii chiar doresc să o reducă, precum Austria, care subliniază că „o treime dintre statele membre plătesc două treimi din bugetul european”.
