Celebrată în peste 60 de țări: Comunitățile românești din întreaga lume poartă ie cu mândrie

Ziua Universală a Iei, marcată la 24 iunie, aduce în prim-plan unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale identității culturale românești. Celebrată în peste 60 de țări de comunitățile românești din întreaga lume, această zi este dedicată promovării și valorificării cămășii tradiționale, o piesă vestimentară care a depășit demult rolul de simplu obiect de îmbrăcăminte și a devenit un element definitoriu al patrimoniului cultural.
Cu prilejul sărbătorii, Ministerul Culturii a evidențiat importanța iei în păstrarea memoriei colective și a tradițiilor transmise din generație în generație.
„În fiecare ie se păstrează priceperea lucrului de mână și o înțelegere a frumuseții care prinde formă prin cusătură, culoare și simbol. Ea poartă amprenta locului din care vine și a oamenilor care au transmis acest meșteșug cu grijă din generație în generație”, se arată în mesajul transmis de instituție.

Despre valoarea culturală și simbolică a cămășii tradiționale a vorbit și Diana Roșca, fondatoarea șezătorii „Ciocârlia”, invitată în cadrul emisiunii „Bună Dimineața” de la Moldova1. Aceasta a explicat că ia reprezintă, înainte de toate, un simbol al identității și apartenenței culturale.
„Este o haină identitară. Oricine îmbracă o cămașă tradițională se identifică cu comunitatea din care face parte”, a declarat Diana Roșca.
În trecut, cămașa tradițională avea un rol mult mai profund decât cel estetic. Femeile coseau fiecare piesă cu grijă, atribuindu-i semnificații aparte. Aceasta reprezenta un element de protecție pentru membrii familiei. Motivele decorative aveau rolul de a transmite mesaje și de a invoca norocul, sănătatea și prosperitatea.
Simbolurile cusute pe ie reflectau credințele și ocupațiile comunităților de odinioară, iar multe dintre acestea continuă să fie prezente și astăzi. Printre cele mai răspândite motive se numără simbolul soarelui, reprezentat prin diferite forme geometrice, care ilustrează ciclul vieții și al timpului.
„Poate fi vârtelniță, poate fi floarea vieții și acesta arată ciclul zilei și ciclul anului” a explicat fondatoarea șezătorii „Ciocârlia”.
Printre cele mai întâlnite motive de pe cămășile tradiționale se numără rombul, simbolul fertilității, coarnele berbecului, asociate prosperității, și pomul vieții, care sugerează continuitate. Potrivit Dianei Roșca, aceste simboluri nu erau alese întâmplător, ci transmiteau mesaje codificate, al căror sens complet este uneori dificil de descifrat astăzi, din cauza pierderii unei părți a tradiției orale.
În cadrul emisiunii, Diana Roșca a vorbit și despre diferențele dintre o ie autentică și una stilizată.
„O ie are niște canoane, ca la biserică”, a afirmat aceasta.
Una dintre cele mai cunoscute forme ale cămășii tradiționale este ia cu altiță, considerată cămașa de sărbătoare. Alcătuită din elemente specifice, precum altița, încrețul și râurile, aceasta face parte din patrimoniul cultural imaterial UNESCO, recunoaștere care îi confirmă valoarea și unicitatea.
Diana Roșca consideră că alegerea unei ii ar trebui să fie însoțită și de o înțelegere a poveștii pe care aceasta o poartă. Prin simbolurile, culorile și motivele sale decorative, ia continuă să reprezinte o legătură între trecut și prezent, fiind unul dintre cele mai vizibile elemente ale patrimoniului cultural românesc.
Ziua Universală a Iei oferă astfel prilejul de a redescoperi semnificațiile acestei piese vestimentare și de a promova tradițiile care au contribuit la păstrarea identității culturale de-a lungul generațiilor.
CITIȚI ȘI:
- Casa Meșterilor Populari din Dănceni, locul unde sunt continuate tradițiile autentice
- „Țara suntem noi” // Ludmila și Simion Gonța: „Când port ia, port istoria”
- A zecea ediție a Zilei Naționale a Portului Popular s-a desfășurat în mai multe localități din țară
- Ziua Universală a Iei - simbol al identității și patrimoniului românesc