Ucraina primește prima tranșă din împrumutul european de 90 de miliarde de euro
Ucraina primește prima tranșă, în valoare de 3.2 miliarde de euro, dintr-un împrumut de 90 de miliarde de euro aprobat de Uniunea Europeană (UE) în primăvara acestui an. Fondul Monetar Internațional (FMI) a aprobat provizoriu și o altă tranșă din împrumutul său pentru Ucraina. Cu acești bani, Ucraina își finanțează cheltuielile non-militare. Totuși, aceste acorduri au și o parte mai puțin favorabilă, obligațiile de reformă pe care Kievul trebuie să le implementeze, scrie BBC.
Acordul privind ajutorul european a fost ratificat de Rada Supremă la sfârșitul lunii mai, fiind prezentat de Guvern drept „o mare victorie”: se presupune că acești bani ar putea fi recuperați prin eventualele compensații pe care Rusia ar trebui să le plătească Ucrainei după încheierea războiului. Și, deși la Bruxelles nu există iluzii cu privire la probabilitatea unor astfel de plăți, acordul permitea Kievului să numească împrumutul european „aproape un grant”.
Din cele 90 de miliarde de euro, două treimi sunt destinate cheltuielilor militare și nu sunt condiționate. Alte 30 de miliarde de euro sunt condiționate de realizarea unor transformări în economia ucraineană.
Totodată, după vizita unei delegații a Fondului Monetar Internațional la Kiev, la începutul lunii iunie, părțile au convenit, deocamdată la nivel de experți, acordarea unei tranșe de aproape 700 de milioane de dolari dintr-un împrumut total convenit de peste opt miliarde de dolari. Decizia finală urmează să fie luată de Consiliul de Administrație al FMI.
Creditorii internaționali subliniază că Ucraina trebuie să combată „umflarea” costurilor programelor guvernamentale, să fie pregătită să identifice surse interne suplimentare de venituri și să găsească oportunități de economisire. FMI a menționat că Kievul trebuie să depună eforturi constante pentru îmbunătățirea administrării fiscale și a politicii bugetare. Cel mai echitabil și eficient mod de a face acest lucru, potrivit Fondului, este reducerea economiei subterane.
Declarații similare au fost făcute și de Comisia Europeană. La semnarea Memorandumului privind acordarea creditului de 90 de miliarde de euro s-a menționat că politica economică a autorităților ucrainene ar trebui să se concentreze pe trei piloni principali: colectarea impozitelor, eficiența cheltuielilor bugetare și gestionarea finanțelor publice.
În al cincilea an de război, FMI a decis să revină la reformele pe care Kievul nu a avut curajul să le implementeze nici în anii de dinaintea războiului: introducerea tarifelor de piață pentru utilități. Spre deosebire de mediul de afaceri, consumatorii casnici plătesc un preț redus, iar diferența este suportată de companiile de stat cărora le sunt impuse obligații speciale (PSO) pentru a asigura populația cu gaze și energie termică. Experții consideră că cea mai dificilă va fi eliminarea compensațiilor pentru furnizarea gazelor naturale.
Deocamdată, în baza unei legi speciale adoptate pentru perioada stării de război, tarifele la gaze, energie termică și apă caldă sunt menținute la nivelul anului 2022. Statul este obligat să păstreze aceste tarife pe întreaga durată a stării de război și timp de șase luni după încheierea acesteia. Prin urmare, este necesară fie modificarea legii, cu inevitabile dispute în Parlament, fie implementarea unor reforme rapide în cazul în care războiul se încheie.
Estimările privind economia tenebră a Ucrainei variază între 30% și 50%. Unii experți evaluează volumul „gri” al operațiunilor comerciale la 60–70%. În același timp, mulți participanți la piață, experți și chiar Ministerul Economiei din Ucraina consideră că principala cauză a manipulărilor este povara fiscală ridicată asupra salariilor. Întreprinzătorii caută în „sistemul simplificat” o modalitate de a scăpa de această presiune.
Încercarea de reformare a acestui sistem ar putea duce la o extindere și mai mare a economiei subterane, contrar obiectivului de creștere a veniturilor fiscale pe care creditorii internaționali îl solicită Kievului.
CITIȚI ȘI:
