Raportul Consiliului Audiovizualului a stârnit un val de critici în Parlament. Ce i-a nemulțumit pe deputați
Consiliul Audiovizualului nu poate opri valul propagandei rusești, susțin deputații PAS care vor instrumente mai dure în condițiile războiului informațional al Kremlinului. La rândul lor, parlamentarii din opoziție au criticat CA-ul din cauza retragerii licențelor posturilor private de televiziune pro-rusești. Președinta Consiliului, Liliana Vițu, a prezentat în plenul Parlamentului raportul pentru anul trecut.
Consiliul Audiovizualului a amendat anul trecut televiziunile, radiourile și operatorii de cablu cu peste 2,3 milioane de lei. De obicei, sancționarea este graduală și durează, iată de ce a fost nevoie de o decizie politică privind suspendarea licențelor posturilor de televiziune finanțate de Moscova și de oligarhii sancționați internațional.
„Pentru o perioadă relativ lungă de timp, de până cred la un an de zile poate dura, spațiul informațional poate fi intoxicat cu informație extrem de periculoasă, destabilizatoare și acum s-a găsit acest instrument a Comisiei Situații Excepționale pentru a interveni, dar în același timp, nu întotdeauna el va fi disponibil, sperăm să se termină războiul”, a declarat deputatul PAS Dan Perciun.
„Haideți să nu ne jucăm cu… Aici e deliberat război informațional și aici trebuiesc niște instrumente hotărâte și dure, pentru că dacă lași să se rostogolească minciuna și dezinformarea, e greu să dai înapoi. Ai de corectat. Și la bugetul lor. Vorba aia, naș dom Gazprom. Păi pompează în propaganda rusă că toată Moldova nu are atâția bani”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Comisia pentru Situații Excepționale a guvernului a decis în decembrie anul trecut retragerea licențelor doar în perioada stării de urgență pentru șase posturi de televiziune. După monitorizare, Consiliul Audiovizualului raportase încălcări grave.
„De ce mai este nevoie de Consiliul Audiovizualului? Dacă avem SIS și Comisia pentru Situații Excepționale, pe care Consiliul pune responsabilitatea retragerii licențelor TV. Mai mult, e o întrebare actuală pentru că întreținerea acestei instituții ne costă mult - un milion de lei pe lună”, a declarat deputata BCS Diana Caraman.
„Este o vorbă înțeleaptă la noi, la moldoveni, care se explică și în cazul serviciilor media audiovizuale și de televiziune din Republica Moldova. Cine arvonește, acela plătește și poruncește”, a menționat deputatul BCS Grigore Novac.
Avocatul Poporului recomandase un proces credibil în cazul suspendării de licențe. Anul trecut, Consiliul Audiovizualului a aplicat amenzi de 200 de mii de lei pentru dezinformare despre război și situația de securitate din regiune.
„Pe deciziile luate în 2022, avem 35 de decizii contestate. Cinci au fost câștigate de CA. Și dacă ați urmărit atent activitatea CA-ului chiar zilele acestea am dat știri în care CA a câștigat în primă instanță față de RTR, care a arătat știri despre acțiuni militare la centrala din Zaporojie, la tot felul de alte acțiuni cu prezentarea unilaterală a poziției ruse”, a declarat președinta CA, Liliana Vițu.
Viorica Zaharia de la Consiliul Presei susține că CA are nevoie de mai mulți angajați care să facă monitorizări. Două dintre canalele care au rămas fără licență s-au mutat pe alte platforme și continuă să difuzeze știri și emisiuni. CA le-a sancționat, totuși, doar cu amenzi.
„Din câte înțeleg, ele sunt în continuare în vizorul Consiliului coordonator al audiovizualului, dar și a Serviciului de Informații și Securitate. Și ne putem aștepta ca într-o zi ele să fie închise și de acolo. De ce nu au fost aceste licențe suspendate mai devreme de către CA? Probabil, CA nu ajunsese la un grad de monitorizare ale conținutului acestor posturi ca să poată justifica, argumenta o astfel de decizie”, susține președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia.
Actuala componență a Consiliului Audiovizualului a fost confirmată de Parlament în decembrie 2021.
