GRECO: Liderii guvernelor trebuie să dea exemplu în combaterea corupției și promovarea integrității
Deși reformele din instituțiile de aplicare a legii progresează, integritatea la nivelul celor mai importante funcții executive din Republica Moldova ridică semne de întrebare. Această discrepanță structurală, identificată în raportul de conformitate al Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO) al Consiliului Europei (CE) plasează Chișinăul sub lupa Bruxellesului, fiind o zonă-cheie urmărită de UE în cadrul clusterului „Fundamente” pentru aderare.
Liderii guvernelor centrale au un rol esențial în promovarea unei culturi a integrității și a toleranței zero față de corupție, iar acest angajament trebuie susținut prin mecanisme legislative și instituționale eficiente pentru prevenirea și combaterea fenomenului, subliniază GRECO al CE, cu referire la raportul de conformitate din runda a cincea de evaluare, adoptat la Strasbourg în primăvara lui 2026.
Democrația are nevoie atât de lideri care respectă standardele etice, cât și de instituții independente și eficiente, a subliniat președintele GRECO, David Meyer, într-un comunicat al CE făcut public pe 30 iunie.
„Democrația necesită atât leadership etic, cât și mecanisme eficiente de protecție. Reformele care vizează justiția, organele de aplicare a legii, procuratura și instituțiile specializate în combaterea corupției trebuie să le păstreze independența, eficiența și credibilitatea”, a declarat Meyer.
Acesta a avertizat că, în contextul scăderii încrederii publice în instituții și al tensiunilor geopolitice, prevenirea corupției reprezintă nu doar o componentă a bunei guvernări, ci și un element esențial al rezilienței democratice.
Potrivit raportului de conformitate din runda a cincea de evaluare al GRECO, aproape 70% dintre recomandările adresate guvernelor centrale au fost implementate integral sau parțial, comparativ cu 63% la sfârșitul anului 2024. În cazul instituțiilor de aplicare a legii, rata de implementare a crescut de la 71.7% la 77.2%.
Cu toate acestea, organizația constată că numeroase state trebuie să continue reformele în domenii precum aplicarea codurilor de conduită pentru înalții funcționari, gestionarea conflictelor de interese, transparența procesului legislativ, reglementarea relațiilor cu lobiștii, accesul la informații publice și declararea averilor și intereselor.
În ceea ce privește poliția și alte instituții de aplicare a legii, GRECO solicită măsuri suplimentare pentru consolidarea politicilor de integritate, îmbunătățirea procedurilor de recrutare și numire, prevenirea conflictelor de interese și întărirea mecanismelor de control și sancționare.
Raportul relevă și progresele înregistrate în cea de-a patra rundă de evaluare, dedicată prevenirii corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor. Până la sfârșitul anului 2025, aproape 90% dintre recomandări fuseseră implementate integral sau parțial. Cele mai multe recomandări rămase neimplementate vizează parlamentarii - 15.5%, urmați de judecători - 8.6% și procurori - 5.7%.
R. Moldova în raportul GRECO
Potrivit raportului de conformitate din runda a cincea de evaluare al GRECO, unul care acoperă, în esență, perioada dintre sfârșitul anului 2023 și finalul anului 2025, Republica Moldova soluționase în mod satisfăcător doar șapte dintre cele 25 de recomandări anticorupție, 12 au fost implementate parțial, iar șase nu au fost implementate deloc. Cele 18 recomandări restante urmează a fi reevaluate pe baza unui nou raport de situație pe care autoritățile de la Chișinău trebuie să îl prezinte Grupului Statelor împotriva Corupției până la 30 septembrie 2027.
Distribuția progresului urmează o linie de demarcație clară. Din cele 13 recomandări adresate funcțiilor executive de vârf, precum președintele, prim-ministrul, miniștrii, secretarii de stat, secretarii generali și consilierii politici, o singură recomandare a fost soluționată satisfăcător, iar celelalte 12 au rămas parțiale sau neimplementate.
Excepția vizează mecanismul intern de supraveghere din cadrul Autorității Naționale de Integritate (ANI), pe care GRECO îl consideră tratat în mod satisfăcător, ca urmare a adoptării unei metodologii de repartizare aleatorie a dosarelor de control și a măsurilor de uniformizare a practicii inspectorilor de integritate.
Tot la capitolul declarațiilor de avere, GRECO notează că ANI publică statistici detaliate: în 2024 au fost depuse 80.654 de declarații prin sistemul e-Integritate, finalizate 201 controale de fond și constatate 140 de încălcări. Niciunul dintre controalele de fond nu a vizat însă, în mod specific, funcțiile executive de vârf.
Conflicte de interese, lobby și „ușa turnantă”
Cele șase recomandări neimplementate se concentrează aproape integral în infrastructura de prevenție a corupției la nivel înalt: registrele de riscuri de corupție pentru funcțiile executive de vârf, instruirile și consilierea confidențială pe teme de integritate, reglementarea contactelor cu lobiștii, gestionarea conflictelor de interese, precum și supravegherea restricțiilor post-angajare.
În privința conflictelor de interese, GRECO subliniază că simpla încurajare a demnitarilor de a se abține de la decizii nu echivalează cu o obligație legală, definiția conflictului de interese „aparent” și mecanismul de abținere rămânând neadoptate.
La capitolul lobby, autoritățile au pregătit doar un document de discuție, transmis Centrului Național Anticorupție în decembrie 2025 și nepublicat. Codurile de conduită pentru demnitarii de rang înalt există tot în stadiu de proiect, în consultare internă.
Discrepanța dintre măsurile raportate de autorități și evaluarea GRECO se observă cel mai limpede în cazul Procuraturii Anticorupție. Chișinăul a extins competența procuraturii pentru a include președintele și membrii Guvernului, un pas pe care GRECO îl salută, însă consilierii prezidențiali și ministeriali rămân în afara jurisdicției, iar din cele 139 de funcții aprobate doar 94 erau ocupate la momentul evaluării.
Poliția și Poliția de Frontieră, motorul progresului
La polul opus, șase dintre cele 12 recomandări adresate instituțiilor de aplicare a legii au fost soluționate satisfăcător. Reprezentarea femeilor a crescut în poliție de la 21.92% la 25.41% din efectiv și de la 11.6% la 14.22% în funcțiile de conducere, iar în Poliția de Frontieră - de la 26% la 30.23%, respectiv de la 15.78% la 21.14% în funcțiile manageriale, între momentul evaluării și mai 2025. Au fost reglementate și publicate registrele donațiilor, au fost create canale interne pentru avertizorii de integritate, iar verificările de integritate ale polițiștilor se desfășoară sistematic pe parcursul carierei.
Progresul nu este însă complet nici în acest sector. Poliția Națională și Poliția de Frontieră nu dispun încă de un cod de etică propriu, distinct de cel general al funcționarilor cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne. Nu există un mecanism eficient de supraveghere a restricțiilor post-angajare pentru ofițeri, singura recomandare neimplementată din acest bloc, potrivit raportului, iar adjuncții șefului poliției continuă să fie numiți fără concurs.
Numirile interimare s-au redus totuși semnificativ: de la 173 la 137 în poliție și de la 84 la 45 în Poliția de Frontieră între 2023 și 2025. Salariile au crescut cu 18.83% pentru gradele inferioare, dar rămân, prin recunoașterea autorităților, sub media națională, la 62.2% din aceasta.
Bilanțul nu înseamnă o regresie. Reperul de comparație este raportul de evaluare din 2023, iar GRECO consemnează progrese tangibile - de la criteriile de numire a secretarilor de stat la extinderea jurisdicției procuraturii.
Într-o reacție a Guvernului de la Chișinău pentru Teleradio Moldova, este subliniat angajamentul continuu al Executivului în implementarea recomandărilor GRECO, precum și deschiderea autorităților de a continua reformele necesare „pentru consolidarea integrității și a mecanismelor de prevenire a corupției”.
Republica Moldova este membră a GRECO din 2001 și a făcut obiectul a patru runde de evaluare axate pe diferite teme legate de prevenirea și combaterea corupției. Pe scurt, 93% dintre recomandări au fost puse în aplicare în prima rundă de evaluare, 67% în a doua rundă de evaluare și 88% în a treia rundă.
În cea de-a patra rundă de evaluare, care a abordat prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor, doar 33% din totalul recomandărilor au fost pe deplin puse în aplicare până în prezent.
În ultimul raport de conformitate disponibil publicului, GRECO a concluzionat că nivelul scăzut de conformitate cu recomandările era „în ansamblu nesatisfăcător”.
În 2025, GRECO a lansat cea de-a șasea rundă de evaluare, axată pe măsurile de prevenire a corupției și promovarea integrității la nivel local și regional. Primele state evaluate au fost Estonia și Slovacia, urmând ca procesul să continue în Luxemburg, Slovenia, Regatul Unit, Țările de Jos, Letonia și Polonia.
CITIȚI ȘI:
