Crize guvernamentale în România și R. Moldova: „La București se spune: eu sunt reforma, la Chișinău se monopolizează proiectul european”
Republica Moldova și România traversează simultan perioade de instabilitate guvernamentală, marcate de demisia premierului Alexandru Munteanu la Chișinău și de blocajul privind formarea unui nou guvern la București. Deși crizele au motive diferite, există și asemănări, în condițiile în care un singur partid sau lider încearcă să își asume exclusiv integrarea europeană sau un proiect major de reformă, afirmă Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe al României.
„Am fi tentați să spunem că și Republica Moldova este în criză, și România este în criză. Există asemănări, fără îndoială, dar sunt și diferențe. La București este o criză a unei coaliții, pe când la Chișinău este mai curând o dispută în cadrul unui partid de guvernământ”, a comparat Adrian Cioroianu, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Potrivit acestuia, actualele tensiuni de la Chișinău nu pun în pericol direcția europeană a Republicii Moldova, ci reflectă competiția dintre mai multe grupări politice care doresc să participe la procesul de integrare europeană.
„Nu drumul european e în pericol, ci mai curând faptul că un singur partid pare să își asume exclusiv acest proces”, a comentat fostul șef al diplomației de la București.
Soluția pentru această problemă ar putea fi lărgirea bazei politice prin cooptarea mai multor actori proeuropeni, spune el.
Demisia lui Munteanu, „conflict politic”
Comentând explicația oferită de Alexandru Munteanu despre motivul demisiei și anume că nu și-a mai putut exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile sale”, Adrian Cioroianu consideră că în spatele acestei formulări se află un conflict politic, nu unul instituțional.
Potrivit fostului ministru român de Externe, ruptura s-ar fi produs între premierul neafiliat politic și miniștrii apropiați de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).
„Majoritatea miniștrilor erau membri sau apropiați ai PAS. Domnul Munteanu nu era membru și aici a intervenit ruptura”, a opinat Cioroianu.
Premierul ar fi întâmpinat dificultăți în gestionarea relației cu miniștrii care aveau susținere politică și ar fi încercat să conducă Executivul dintr-o poziție neutră din punct de vedere politic, crede Cioroianu.
„Interpretarea mea este că a avut probleme în a negocia în interiorul Guvernului cu unii miniștri care țineau de partid, în timp ce el dorea să le traseze sarcini dincolo de apartenența politică”, a explicat fostul șef al diplomației române.
În opinia lui Cioroianu, astfel de situații nu sunt neobișnuite în democrațiile europene și reprezintă, în esență, crize politice generate de raporturile dintre Guvern și partidele care îl susțin.
„Nu este prima dată când se întâmplă așa ceva. Am văzut astfel de situații în multe țări europene. Este, în mod clar, o criză politică, iar demisia a fost una politică”, a mai spus fostul ministru român de Externe.
PAS încearcă să monopolizeze procesul de integrare europeană
Întrebat despre declarația președintei Maia Sandu, potrivit căreia singura nemulțumire exprimată de Alexandru Munteanu a vizat relația sa cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, Cioroianu a spus că astfel de tensiuni sunt firești în politică și pot degenera în conflicte care duc inclusiv la demisia unui prim-ministru.
„Până la urmă, suntem oameni cu toții. Dincolo de proiectele naționale și europene, dincolo de statutul de membri de partid sau independenți, există orgolii și interese. Când acestea intră în conflict, apar inevitabil scântei și nu am niciun fel de îndoială că asta s-a întâmplat și la Chișinău”, a punctat el.
Cioroianu consideră că una dintre particularitățile scenei politice de la Chișinău este faptul că un singur partid și-a asumat aproape în totalitate gestionarea procesului de integrare europeană, fapt care generează nemulțumiri în rândul altor forțe politice proeuropene.
„Existența unui singur partid mare care să-și asume proiectul european naște riscul ca și alții, care își doresc integrarea europeană a Republicii Moldova, dar nu fac parte din PAS, să se simtă excluși. Asta duce inevitabil la fricțiuni”, a explicat invitatul postului național de radio.
Nu toate formațiunile care critică PAS sunt, în mod automat, antieuropene, a subliniat aceași sursă.
„Chiar și cei care subminează PAS-ul nu sunt toți antieuropeni. Dimpotrivă, mulți dintre ei vor să fie parte a acestui proiect european. Cred că și Maia Sandu își dă seama de acest lucru, iar demisia lui Alexandru Munteanu poate fi interpretată și ca un semnal că unii au perceput că PAS încearcă să monopolizeze procesul de integrare europeană”, a afirmat Cioroianu.
Fostul ministru a evitat să numească partidele care ar trebui implicate în acest proces.
„Este cel mai ușor lucru în viață să dai sfaturi. Îi respect prea mult pe cei care fac politică la Chișinău ca să-mi permit să le spun ce ar trebui să facă”, a spus Adrian Cioroianu.
Paralela dintre Chișinău și București și ecourile de la Bruxelles
Adrian Cioroianu a făcut o paralelă între situația politică de la Chișinău și cea de la București, afirmând că dificultățile apar atunci când un singur partid sau lider încearcă să își asume exclusiv un proiect major de reformă.
„Asta este exact ce se întâmplă și la București. Ori de câte ori cineva spune: «eu sunt reforma», ceilalți reacționează și spun că își doresc și ei să participe la acest proces. La Chișinău vorbim despre proiectul european, iar mecanismul politic este asemănător”, a spus fostul ministru român de Externe.
Potrivit acestuia, conflictele dintre lideri și competiția pentru influență se transformă inevitabil în crize politice, motiv pentru care Republica Moldova ar trebui să depășească rapid actualul impas.
„Proiectul general rămâne integrarea europeană, iar la el trebuie să participe cât mai mulți actori politici. Din perspectiva mea, Chișinăul s-ar putea îndrepta spre o formulă de coaliție. Altfel, vor exista probleme dacă un singur partid va continua să gestioneze întregul proiect european, iar ceilalți se vor simți excluși, chiar dacă sunt și ei proeuropeni”, a adăugat Cioroianu.
Demisia premierului Alexandru Munteanu ar putea fi tratată de instituțiile europene ca o criză politică internă specifică unei democrații aflate în consolidare, fără a considera că parcursul european al Republicii Moldova este compromis.
„Bruxellesul va înțelege. Statele din Europa de Est, ieșite din traumele istoriei recente, au trecut și vor mai trece prin astfel de episoade. Democrația se învață, iar Uniunea Europeană cunoaște foarte bine acest lucru”, a declarat fostul șef al diplomației române.
El a subliniat, însă, că partenerii europeni vor urmări în primul rând rapiditatea cu care autoritățile de la Chișinău vor reuși să depășească actuala criză politică și să asigure continuitatea reformelor și a parcursului european.
Alexandru Tanase: „Nimic imprevizibil”
Demisia lui Alexandru Munteanu era previzibilă, în condițiile lipsei reformelor în ultimul an, a declarat, la aceeași emisiune de la Radio Moldova, fostul președinte al Curții Constituționale și ex-ministru al Justiției R. Moldova, Alexandru Tănase.
Problemele din Guvern ar fi consecința modului în care a fost construit Executivul și a relațiilor de putere din interiorul PAS.
„Munteanu a fost o persoană absolut întâmplătoare care a ajuns în această funcție. Într-un an de zile de când a fost investit acest Guvern, nu am văzut niciun progres. Absolut nicio reformă nu a fost efectuată, dar absolut niciuna. Nici măcar reforma administrației publice locale nu a fost dusă până la capăt și în sensul acesta lucrurile erau previzibile. Să ne amintim exact de programul de guvernare care nu conținea nicio referire la nicio reformă și care era mai mult un amalgam de slogane propagandistice decât o proiecție a unor idei de guvernare”, a afirmat acesta.
Tensiunile din Guvern nu s-ar fi rezumat la un conflict personal, ci ar reflecta un dezechilibru de putere în interiorul Executivului, crede fostul deputat și ministru.
„Lucrurile sunt mult mai complicate. În general, acest Guvern a fost unul de interpuși. Domnul Dan Perciun avea o comunicare directă cu președinta Maia Sandu și cu Igor Grosu și avea o adevărată greutate politică în toată această ecuație”, a comentat fostul președinte al Curții Constituționale conflictul pe care l-ar fi avut Munteanu cu Perciun.
În opinia lui Tănase, Alexandru Munteanu nu a deținut niciodată autoritatea politică necesară pentru a controla activitatea Guvernului: „Domnul Munteanu a fost adus mai mult ca un element de fațadă. Vreau să vă spun că el niciodată nu a avut cu adevărat puterea”.
Una dintre cauzele tensiunilor din Executiv ar fi fost determinată și modul în care a fost alcătuit Cabinetul de miniștri. Potrivit acestuia, Alexandru Munteanu nu și-a format în totalitate propria echipă, o parte dintre miniștri fiind preluați din fostul Executiv, iar alții răspunzând unor centre de influență politică.
„În aceste condiții, premierul nu a avut niciodată controlul deplin asupra executivului”, a punctat Tanase.
Singurul ministru adus de Alexandru Munteanu în echipa guvernamentală, Eugeniu Osmochescu, nu a avut suficientă influență pentru a schimba modul de funcționare a Cabinetului.
Totodată, Tanase consideră că unul dintre scenariile posibile este ca ministrul Educației, Dan Perciun, să fie desemnat în funcția de prim-ministru.
„S-ar putea ca Dan Perciun, fiind foarte apropiat de conducerea PAS și de președinta Maia Sandu, să fie succesorul lui Alexandru Munteanu la șefia Guvernului”, a anticipat Alexandru Tănase.
Amintim că prim-ministrul Alexandru Munteanu și-a anunțat vineri, 3 iulie, demisia, la opt luni după ce a fost învestit în funcție de către Parlament. Munteanu a arătat, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, că nu-și mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile pe care le am”.
„Azi îmi închei mandatul de prim-ministru. Am acceptat propunerea de a fi premier cu multă responsabilitate și cu ferma convingere că pot contribui la schimbarea lucrurilor în bine. În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec. Mulțumesc tuturor colegilor - miniștri, echipa acestora și oamenilor care au muncit cu profesionalism și bună-credință. Voi continua să-mi servesc țara din orice poziție mă voi afla, indiferent de locul în care voi trăi sau de responsabilitățile pe care le voi avea, fie în sectorul public, fie în cel privat. Cred că datoria față de țară nu este legată de o funcție, ci de angajamentul pe care îl păstrăm”, a scris Munteanu pe pagina sa de Facebook.
Președinta Maia Sandu a ținut să combată, într-o conferință de presă, declarațiile potrivit căruia lui Munteanu nu i s-ar fi permis să combată abuzurile: „Speculațiile potrivit cărora a vrut să lupte împotriva abuzurilor și nu a fost lăsat sunt false. A avut mână liberă să conducă Guvernul așa cum a considerat corect. El a ales să plece”.
De asemenea, șefa statului a dezvăluit că premierul Munteanu a avut „probleme interpersonale” cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.
Președinta Maia Sandu urmează să consulte, începând cu săptămâna viitoare, fracțiunile parlamentare, după care va desemna un candidat la funcția de prim-ministru. Până la învestirea unui nou Guvern, Alexandru Munteanu va exercita funcția de premier interimar.
CITIȚI ȘI:
