Bolile profesionale, „invizibile” în statistici: De ce ascunde sistemul medical salariații bolnavi
Bolile profesionale există, dar nu apar întotdeauna în statisticile din R. Moldova pentru că ar fi ignorate de sistem, susțin specialiștii. Situația ar urma să se schimbe odată cu adoptarea noului regulament care introduce examene medicale mai riguroase pentru lucrătorii expuși la factorii de risc și armonizează legislația națională la directivele europene.
Muncitorii din industria prelucrătoare și cea extractivă sunt cei mai expuși la riscuri de îmbolnăvire profesională, afirmă Elena Bucată, medic în cadrul Secției sănătate ocupațională și siguranță chimică a Agenției Naționale de Sănătate Publică (ANSP).
„Din păcate, situația în R. Moldova nu este de așa natură ca să știm datele. Mecanisme sunt, însă există obstacole identificate la care se lucrează pentru a fi rezolvate. Din păcate, în ultimii zece ani, au fost înregistrate cazuri unice de boli profesionale, iar în unii ani suntem în general pe zero. Suntem pe zero pentru că nu se declară. Aceste boli sunt, dar sunt trecute ca boli generale. Din păcate, nu se stabilește diagnosticul de boală profesională, deși lucrătorul a fost expus la factorii de risc”, a declarat Elena Bucată, la Moldova 1.
Potrivit specialistei, noul regulament, aprobat recent, transpune directivele europene și aduce ca noutate monitorizarea strictă a angajaților expuși la pericole fizice, chimice sau biologice. Printre acești factori de risc se numără zgomotul, vibrațiile, câmpurile electromagnetice, radiațiile ionizante, precum și condițiile speciale de muncă.
O altă noutate a regulamentului o reprezintă introducerea a două tipuri de examene medicale care nu se efectuau până acum: cel de la încetarea expunerii la riscuri și cel post-expunere.
„Odată cu rărirea controalelor periodice la doi sau trei ani, regulamentul introduce obligația ca angajatul care părăsește un mediu de risc să fie examinat medical la încetarea activității, dacă a trecut mai mult de un an de la ultima vizită la medic. De asemenea, pentru expuneri grave, cum sunt cele la radiații sau agenți biologici, lucrătorii vor beneficia de monitorizare medicală pe viață pentru a preveni sau depista din timp bolile profesionale cu efect întârziat”, a spus Elena Bucată, la emisiunea „Bună dimineață” de la Moldova 1.
De asemenea, regulamentul detaliază modul în care angajatorul trebuie să îndeplinească prevederile legale.
„Să informeze lucrătorul cu privire la riscul la care urmează să fie expus, să-i explice care sunt simptomele, cum îl poate afecta acest risc. De asemenea, în caz că lucrătorul are unele simptome, plângeri care pot fi asociate cu expunerea la risc, acesta vine la angajator și angajatorul deja demarează procedura de efectuare a unui examen suplimentar”, a explicat Elena Bucată.
În cazul în care angajatul a fost diagnosticat cu o boală profesională, acesta urmează să beneficieze de anumite facilități, indemnizații sau de un concediu medical special.
„Lucrătorul beneficiază de concediu medical pentru incapacitatea temporară de muncă. Sunt indemnizații - Legea 186 prevede indemnizație unică, însă, pe lângă această indemnizație unică pe care o achită angajatorul, sunt prevăzute indemnizații sociale acordate de Casa Națională de Asigurări Sociale”, a adăugat medicul.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproape 1.9 milioane de oameni își pierd viața anual din cauza riscurilor asociate cu meseria sau a bolilor profesionale.
Amintim că Guvernul a aprobat, în aprilie 2026, reguli noi pentru supravegherea sănătății lucrătorilor expuși riscurilor profesionale. Măsura urmărește prevenirea îmbolnăvirilor legate de muncă, depistarea mai rapidă a problemelor de sănătate și asigurarea unor condiții de muncă mai sigure în toate sectoarele economiei, cu accent pe domeniile construcții, agricultură și HoReCa.
Noile prevederi stabilesc când și în ce condiții vor fi făcute examenele medicale ale lucrătorilor expuși riscurilor profesionale. Acestea vor putea fi efectuate la angajare, periodic, la reluarea activității, după încetarea expunerii sau în alte situații în care este necesară verificarea stării de sănătate.
Un element important este că aceste cheltuieli nu vor fi puse pe seama lucrătorilor. Costurile vor fi suportate de angajator, iar în anumite cazuri - de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.
CITIȚI ȘI:
