Social

IRIS, noua „armă” digitală a R. Moldova împotriva hackerilor, dezvoltată de studenți de la UTM

Republica Moldova mai face un pas pentru a-și asigura securitatea cibernetică prin lansarea, pe 6 iulie, a platformei IRIS, un proiect strategic de protecție digitală. Noua tehnologie, dezvoltată de studenți de la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), are misiunea de a identifica și de a bloca breșele de securitate din instituțiile de infrastructură critică și din serviciile guvernamentale.

Lansarea noii platforme vine ca o reacție directă la testul major din timpul alegerilor de anul trecut, când Republica Moldova a fost ținta unui atac cibernetic de proporții, cu aproximativ 14 milioane de incidente înregistrate. Dincolo de protejarea eficientă a sistemelor de atunci, statul dispune acum de un instrument inedit menit să asigure reziliența țării în fața războiului hibrid.

IRIS este platforma care ne va apăra de aceste interferențe cibernetice, luând în considerare faptul că în Republica Moldova a crescut numărul serviciilor publice digitale, acestea devenind mai accesibile pentru populație, dar, în același timp, mai expuse riscurilor”, a declarat Adrian Manole, inginer în securitate cibernetică la Centrul de Cercetare CyberCore.

Odată cu digitalizarea serviciilor publice, suprafața de atac a crescut semnificativ. Din acest motiv, Asociația Studenților în Securitate Informațională din cadrul Facultății de Calculatoare, Informatică și Microelectronică a UTM a dezvoltat IRIS pentru a garanta o protecție cap-coadă a instituțiilor de stat.

Este foarte important de precizat că platforma noastră a fost construită din start pentru a putea fi integrată în toate segmentele. Atacatorii își doresc să ne destabilizeze viața cotidiană. Ei analizează totul, inclusiv vulnerabilitățile noastre. Mai mult decât atât, aceștia folosesc deja instrumente bazate pe inteligență artificială pentru a spori gradul de pătrundere în sistemele instituțiilor noastre”, a explicat Adrian Manole.

În acest scenariu, misiunea principală a platformei IRIS este să elimine breșele pentru a securiza companiile și serviciile publice.

IRIS utilizează inteligența artificială și gândește exact ca un atacator. Ea colectează și analizează datele dintr-o instituție din toate unghiurile posibile, oferind răspunsul la o întrebare esențială: cât de securizată este acea instituție, ce atacuri cibernetice ar putea să o vizeze și cum se poate apăra eficient pe viitor”, a adăugat inginerul de la CyberCore.

Platforma este dezvoltată de aproximativ un an și este proiectată astfel încât să poată fi utilizată atât de organizații cu infrastructuri IT, cât și de instituții și companii care administrează sisteme complexe și extinse.

În etapa inițială, platforma va fi implementată și testată în colaborare cu instituții, agenții și companii partenere. Ulterior, este planificată lansarea unei versiuni accesibile publicului larg, a spus vicepreședintele Asociației Studenților în Securitatea Informațională, Ștefan Bâstrițchi.

Dat fiind faptul că este o platformă care îmbină, în același timp, și inteligența artificială, ea poate fi folosită de la site-uri sau asset-uri mici până la infrastructură foarte mare. Inteligența artificială este utilizată doar pentru a da sens și a ajuta, a fi ca un asistent pentru automatizările și infrastructura pe care noi am creat-o”, a punctat Bâstrițchi.

Universitatea Tehnică a Moldovei va fi primul beneficiar al acestei platforme, susține rectorul instituției Viorel Bostan.

„Am salutat și am zis acestui grup de inițiativă că suntem gata să discutăm, să-i sprijinim. Urmează să vedem exact domeniile în care vom conlucra și să stabilim un cadru de parteneriat cu această platformă”, a declarat Bostan.


Potrivit unui studiu realizat de Microsoft, Republica Moldova ocupă poziția a 60-a la nivel mondial la capitolul utilizării active a inteligenței artificiale, devansând state vecine precum România (locul 64), Ucraina (locul 117), Belarus (locul 114) și Federația Rusă (locul 116).

Prin acest scor, țara noastră este mai bine poziționată în clasamentul global și în raport cu țări precum Azerbaidjan, India, Turcia, China, Kazahstan sau Egipt.

CITIȚI ȘI:

Liubomir Guțu

Liubomir Guțu

Autor

Citește mai mult