Sărbătoarea Paștelui în lume. Tradiții și obiceiuri
Deși majoritatea popoarelor din estul Europei celebrează în aceste zile Învierea lui Hristos, obiceiurile în perioada sărbătorilor pascale deferă de la o țară la alta. Ouăle înroșite sunt singurul punct comun între toate popoarele ortodoxe care sărbătoresc Paștele, în rest, masa de sărbătoare și tradițiile diferă de la o țară la alta.
Pentru ucraineni Sfintele Sărbători au venit cu speranța că războiul se va sfârși în curând, iar ei vor avea parte de o viață pașnică, fără bombardamente și atacuri cu rachete.
„Este sărbătoare, iar în timpul războiului, sărbătoarea este întruchiparea vieții, ceva personal, dar în același timp întruchiparea victoriei. Ne rugăm pentru militarii noștri, care ne apără și au făcut posibilă această sărbătoare. Ne rugăm la Dumnezeu pentru victorie, viață și pentru pace”.
„Ca niciodată, Paștele pe timp de război ne inspiră speranță și credință în viitor, în victoria Ucrainei, în protecția Patriei noastre de către Dumnezeu”, spun ei.
Locuitorii orașului ucrainean Staryi Saltiv, care a fost eliberat de ocupanți la sfârșitul lunii aprilie 2022, au sărbătorit Paștele într-un subsol, unde se ascundeau de bombardamente pentru că biserica a fost distrusă de atacurile cu rachete.
„Iată, vreau să vedeți. Se vede cum a rămas racheta în perete”.
În loc de cupolă vedem o gaură imensă, totul este în ruine. Înainte de invazia Rusiei, Staryi Saltiv era unul dintre cele mai populare stațiuni din regiunea Harkov, cu multe centre de recreare și căsuțe de vacanță. Atât biserica, cât și întreg orașul a suferit distrugeri și pierderi semnificative.
Între timp, zeci de ucraineni care au fugit din țara devastată de război în Japonia s-au adunat într-un parc din Tokyo pentru a sărbători Paștele. Refugiații au adus cu ei bucate tradiționale pascale și ouă colorate.
Oamenii au cântat cântece tradiționale în speranța că pacea se va întoarce în patria lor.
În Grecia, deși slujba de înviere seamănă mult cu cea de la noi, o particularitate o reprezintă, însă, lumânările folosite de credincioși. Acestea trebuie să fie obligatoriu albe și sunt numite labatha. La sfârșitul slujbei credincioșii duc lumânările aprinse până acasă. Dar pentru mulți greci weekendul pascal înseamnă artificii și bombe artizanale. Pe insula Chios, parohiile rivale aruncă cu rachete artizanale unele într-altele, în timp ce pe Andros, țevi pline de praf de pușcă explodează în apropiere de locul unde se ține slujba de Paște.
În Bulgaria, de Paște, pe lângă bucatele delicioase care se pun pe masă, gospodinele primesc de la membrii familiei sau de la oaspeți lalele, iriși și narcise. La masa tradițională de Paște în Bulgaria nu poate să lipsească desertul dulce numit "kozunak" - o pâine dulce care se împletește înainte de coacere și în care se pun ouă vopsite, dar acestea trebuie să fie în număr impar. După slujba de Înviere, capul familiei trebuie să spargă un ou vopsit de peretele bisericii, iar acesta va fi primul mâncat la masa de Paște.
În Serbia nu există tradiția de a coace pască, dar se vopsesc ouă, iar unul dintre acestea este pus într-o vază, în calitate de amuletă, și este păstrat până la următorul Paște, când este agățat de o ramură de copac. Un element important al tradițiilor pascale sunt și cântecele țigănești fără de care nu se trece nici o sărbătoare semnificativă, iar seara oamenii se adună și dansează chiar în curtea bisericilor.
De sărbătorile pascale are loc Campionatul Mondial de ciocnit ouă de la Mokrin. Competiția ajunsă la a 33-a ediție este așteptată cu mare interes. Pentru competiție sunt pregătite peste 6 mii de ouă. Un arbitru verifică atent toate ouăle: acestea nu pot fi decât de la găini și netratate chimic pentru întărirea cojii. Sârbii lovesc ouăle, iar sunetul le spune cât de tare e coaja. La campionat vin locuitori din România, Bulgaria, fostele republici iugoslave și, bineînțeles, din Serbia. Pentru concurs, ouăle sunt fierte și vopsite, așa cum cere tradiția sărbătorii creștine. În timpul concursului, ouăle se ciocnesc doar în vârf, iar când coaja unuia crapă, cel rămas întreg se califică pentru etapa următoare, până se ajunge la finală. Câștigătorul Campionatului va fi desemnat însă abia după ce oul care a rezistat cel mai mult este, la rându-i spart, decojit, tăiat în două și mâncat, jumătate de către concurent, iar cealaltă jumătate de către arbitru.
