Progrese „impresionante”: Parlamentul European cere deschiderea tuturor clusterelor de aderare cu R. Moldova
Parlamentul European cere Consiliului Uniunii Europene deschiderea rapidă a tuturor clusterelor de negociere cu R. Moldova. Solicitarea a fost făcută în seara zilei de marți, 7 iulie, după ce a dezbătut, în plenul de la Strasbourg, raportul anual privind parcursul european al Republicii Moldova și a salutat ritmul reformelor de la Chișinău.
Decizia, însă, aparține statele membre reunite în Consiliu, unde regula unanimității și criteriile intermediare fixate la deschiderea primului cluster pot tempera un calendar pe care Chișinăul îl vrea încheiat în 2028.
Raportorul permanent pentru Republica Moldova, eurodeputatul eston Sven Mikser (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților), a deschis dezbaterea evaluând progresul înregistrat în ultimul an drept unul dintre cele mai substanțiale dintre țările candidate, în pofida presiunii geopolitice. Ritmul reformelor nu poate fi doar menținut, ci trebuie accelerat, a avertizat raportorul, care a cerut Consiliului „să aplice cu seriozitate principiul evaluării bazate pe merit” și să deschidă clusterele următoare fără întârzieri.
Evaluarea capătă relief prin contextul de securitate, a subliniat Mikser, amintind că, în timpul alegerilor parlamentare din septembrie 2025, Federația Rusă ar fi cheltuit, potrivit estimărilor sale, echivalentul a circa 2% din PIB-ul Republicii Moldova pentru finanțare ilegală, dezinformare și operațiuni ostile.
Raportorul a legat parcursul european de investițiile în infrastructura energetică critică, invocând linia de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău drept exemplu de reducere a dependenței de resursele energetice rusești.
Marta Kos: R. Moldova, „cea mai performantă din clasa mea”
Comisara pentru Extindere, Marta Kos, a confirmat, din partea Comisiei Europene, linia raportului, situând Republica Moldova „în fruntea clasei” printre candidați.
În Raportul privind extinderea din 2025, țara a înregistrat progrese la toate capitolele de negociere, a precizat comisara, adăugând că, în implementarea reformelor din Planul de Creștere, R. Moldova a atins un nivel de realizare de 93%, cel mai ridicat dintre statele candidate care beneficiază de astfel de planuri.
Comisara și-a reiterat evaluarea și în replica de final, folosind o formulă devenită recurentă în discursul său: Republica Moldova este, a afirmat Kos, „cea mai performantă din clasa mea”.
Deși progresul este evident, Republica Moldova nu a încheiat încă dosarul de aderare, a nuanțat comisara Marta Kos. Pentru a putea începe închiderea capitolelor de negociere, Chișinăul trebuie să continue reformele, în special în justiție, combaterea corupției și guvernanță economică, domeni-cheie de care depinde îndeplinirea criteriilor intermediare. Totodată, oficialul european a solicitat Consiliului UE să deschidă toate clusterele de negociere în cel mai scurt timp.
Sprijin transpartinic în plen
Dezbaterea a reunit un sprijin extins pentru cauza Republicii Moldova. Din partea Grupului Popular European (PPE), Andrzej Halicki și Siegfried Mureșan au cerut deschiderea tuturor clusterelor fără întârziere. Mureșan a rezumat trei solicitări ale raportului: deschiderea clusterelor la nivel politic până la finalul anului, continuarea reformelor și creșterea sprijinului financiar și tehnic al UE.
Din partea socialiștilor (S&D), Marcos Ros Sempere și Victor Negrescu au insistat pe deschiderea simultană a capitolelor, dublând apelul de exigența reformelor: independența justiției, statul de drept și combaterea corupției. Pentru ca Republica Moldova să finalizeze negocierile în 2028, este nevoie de o accelerare a întregului proces și de fonduri europene suplimentare, a punctat Negrescu.
De la Renew Europe, Dan Barna a invocat reziliența cetățenilor și beneficiile concrete ale Planului de Creștere de 1.9 miliarde de euro: școli, spitale, întreprinderi locale.
Punctul de dezacord: cuplarea cu Ucraina
Un singur fir a rupt tonul de consens. Din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), Mariusz Kamiński a cerut ca fiecare țară candidată să fie evaluată pe baza propriilor realizări individuale, punând în discuție legarea candidaturii Republicii Moldova de cea a Ucrainei, pe care a descris-o ca fiins încă „incapabilă” să combată corupția și oligarhizarea.
Tot Kamiński a insistat asupra integrității teritoriale și a controlului Chișinăului asupra regiunii transnistrene, amintind că cea mai mare parte a exporturilor din regiune este destinată pieței europene. Colegul său de grup, Cristian Terheș, a încadrat sprijinul pentru R. Moldova drept o investiție strategică în securitatea Uniunii.
Prin votul programat miercuri, 8 iulie, documentul va deveni poziția oficială a Parlamentului European. Ulterior, decizia privind transpunerea acestui apel în deschiderea efectivă a clusterelor de negociere va reveni Consiliului Uniunii Europene. În acest context, viabilitatea calendarului asumat de Republica Moldova pentru anul 2028 va fi evaluată nu la nivelul legislativului european, ci prin prisma negocierilor și a consensului necesar în rândul statelor membre.
CITIȚI ȘI:
