Experți, despre blocajul din Găgăuzia: Este nevoie de cooperare, nu de separarea competențelor
Experții sunt de părere că decizia Curții Constituționale, care urmează să se pronunțe joi, 9 iulie, asupra sesizărilor privind constituționalitatea unor prevederi ce vizează procesele electorale și instituționale din Găgăuzia, nu va pune sub semnul întrebării existența autonomiei, ci va stabili limitele exercitării acesteia în raport cu atribuțiile statului. Aceștia fac referire la practici internaționale, analiza cărora, potrivit experților, arată că, în domenii esențiale pentru funcționarea statului, precum securitatea, poliția și justiția, este aplicat principiul cooperării dintre autoritățile centrale și cele regionale, și nu cel al unei delimitări stricte a competențelor.
Curtea Constituțională urmează să stabilească unde se încheie competențele autonomiei Găgăuziei și unde încep atribuțiile exclusive ale statului în domenii precum securitatea, poliția, justiția și organizarea alegerilor. Declarația a fost făcută de către directorul de program al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Daniel Goinic, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
Potrivit acestuia, instanța constituțională nu s-a pronunțat încă asupra fondului cauzei, fiind depășită doar etapa admisibilității sesizării depuse de Ministerul Justiției. El a explicat că Ministerul Justiției solicită Curții să verifice dacă unele prevederi din legislația privind statutul juridic special al Găgăuziei sunt conforme cu principiul statului unitar, consacrat de Constituție. În opinia prezentată Curții Constituționale de organizațiile societății civile, inclusiv Centrul de Resurse Juridice din Moldova, a fost analizată practica unor state europene cu regiuni autonome, precum Spania și Finlanda.
„La nivel central se iau deciziile în domeniul securității, poliției, justiției, ca domeni importante, vitale ale statului. La nivelul general rămân drepturile minorităților, special culturale, civile, politice, dar nici că acum anumite aspecte foarte stringente și importante al statului, ca securitatea, poliția, justiția. Deci, practica comparativă ne spune că există principiul cooperării între regiuni și stat, dar nici că acum această verticală nu poate fi ruptă în domeniile de importanță vitală a statului”, a menționat Daniel Goinic.
Ministerul Justiției nu contestă articolul 111 din Constituție, care consacră existența autonomiei Găgăuziei, ci solicită Curții Constituționale să verifice anumite prevederi din Legea privind statutul juridic special al regiunii, adoptată în 1994.
Precizarea a fost făcută de expertul Comunității WatchDog, Ștefan Bejan. Potrivit lui Bejan, legea adoptată în 1994 a reprezentat o soluție de compromis la acel moment, însă, în timp, s-a dovedit a avea mai multe deficiențe. Bejan a amintit că și anterior Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra unor prevederi privind competențele autorităților din autonomie, inclusiv în cazul numirii procurorului Găgăuziei. Referindu-se la blocajul privind organizarea alegerilor în autonomie, expertul a afirmat că autoritățile de la Chișinău au încercat să soluționeze disputa prin dialog.
El a explicat că problema a apărut după ce Adunarea Populară a Găgăuziei nu a modificat Codul electoral regional pentru a-l armoniza cu noul Cod electoral al Republicii Moldova, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, deși, potrivit acestuia, au existat termene suficiente pentru realizarea schimbărilor.
În opinia expertului, alegerea lui Vasile Gaidarji în funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei nu indică o dorință de depășire a blocajului politic, ci dimpotrivă, transmite semnalul că nu există o majoritate dispusă să reia dialogul cu autoritățile centrale.
„Iar ei au avut un an la dispoziție să facă aceste modificări și încă un an de grație ca să, iarăși, le s-a dat un fel de până în 15 noiembrie 2025. Ei nu au vrut să facă acest lucru. De ce? Chișinău a făcut toate cedărele politice și juridice pe care putea să le facă pentru a găsi dialogul. Deputați de la Comrat împreună cu deputați de la Chișinău au elaborat un act de compromis prin care trebuiau să fie organizate aceste alegeri. S-a ajuns la un acord la 100% asupra acestui act. Și când s-au dus deputații la Comrat și trebuia să se întronească să aprobe acest act, pur și simplu ei au boicotat această ședință. Nu există o majoritate în adunarea populară găgăuză care să-și dorească dialog”, a menționat Ștefan Bejan.
Mandatul actualei Adunări Populare a expirat în noiembrie 2025, însă alegerile nu au mai avut loc după ce datele stabilite inițial au fost anulate prin decizii judecătorești. La 3 iulie, Legislativul de la Comrat a stabilit o nouă dată pentru alegerea deputaților locali – 16 noiembrie – și a aprobat, totodată, o sesizare adresată Curții Constituționale, prin care solicită declararea neconstituționalității unor prevederi din Codul electoral al Republicii Moldova.
Legislativul de la Comrat susține că anumite prevederi limitează autonomia Găgăuziei și solicită Curții Constituționale să verifice compatibilitatea acestora cu principiile constituționale privind autonomia locală și statutul juridic special al regiunii.
CITIȚI ȘI:
Sesizarea privind Găgăuzia, la Curtea Constituțională: Pronunțarea hotărârii va avea loc mâine
Curtea Constituțională va relua miercuri examinarea cauzei privind Găgăuzia
Criza din Găgăuzia: Ce propun autoritățile pentru deblocarea situației
Gheorghe Leiciu preia temporar atribuțiile președintelui Adunării Populare a Găgăuziei
Adunarea Populară, în fața unei alegeri: Soluțiile propuse pentru deblocarea scrutinului
