Șeful SIS: Colectarea datelor moldovenilor de către Rusia alimentează valul de escrocherii telefonice
Republica Moldova se confruntă cu un val agresiv de propagandă și atacuri cibernetice, care s-a intensificat în 2026. Potrivit directorului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, baze de date cu informații personale ale cetățenilor, obținute de serviciile rusești, ar fi fost transmise unor grupări infracționale specializate în escrocherii, generând o „creștere exponențială” a fraudelor telefonice din ultima perioadă.
„La prima vedere, pare o infracțiune clasică de escrocherie. Dar, studiind fenomenul, amploarea lui, anumite date operative, este clar că s-a dat o sarcină undeva la Moscova – loviți în buzunar, loviți în credibilitate”, a declarat Musteața, într-un interviu acordat pentru ZdG.
Potrivit șefului SIS, fenomenul colectării de date nu este nou, dar s-a transformat odată cu tehnologizarea: „Ce am văzut noi e că aceste baze de date, care au diferite surse, fie că sunt colectate de pe dark web, fie că sunt atacuri cibernetice de penetrare și extragere de date, ele au fost migrate, s-au transmis ulterior către anumite grupuri criminal-organizate specializate pe escrocherii”.
Directorul serviciului de inteligență a adăugat că amploarea fenomenului i-a determinat pe analiștii SIS să considere că este vorba despre o acțiune coordonată.
„Analizând pattern-ul cât de mult a crescut fenomenul escrocheriilor după anumite modele în Republica Moldova, pentru noi a fost clar că este o acțiune coordonată, deci s-a dat o sarcină: loviți maximum în buzunarul moldovenilor”, a precizat Musteața.
Anchetele serviciului indică faptul că centrele de apel nu operează de pe teritoriul Republicii Moldova, ci din alte state, iar accentul folosit de apelanți sugerează originea lor.
Scopul dublu al rețelelor este financiar și de erodare a „încrederii în instituțiile democratice”, inclusiv în armată, poliție și justiție, înaintea următoarelor cicluri electorale.
Totodată, se atestă și o schimbare a platformelor folosite pentru dezinformare - de la dominația Telegram, la TikTok, apoi la o distribuție mai largă, inclusiv pe Facebook, prin profiluri și publicitate plătită.
Coruperea politicienilor și implicarea bisericii
În altă ordine de idei, directorul SIS a spus că fenomenul corupției din ultimele decenii a fost stimulat direct de Moscova pentru a slăbi Republica Moldova, subliniind că Federația Rusă a susținut promovarea anumitor persoane în sferele politice și economice pentru a genera fluxuri financiare ilegale.
Ca exemple ale impactului distructiv asupra statului de drept, oficialul a oferit „furtul miliardului” și „laundromatul rusesc”, care „au corupt enorm de multe sectoare ale justiției” din Republica Moldova.
Musteața a descris două mecanisme ale modului în care Federația Rusă acționează asupra clasei politice moldovenești - recrutarea și „cultivarea” unor persoane care ajung actori politici cu sprijin financiar și informațional rusesc, respectiv finanțarea ilegală a unor politicieni deja activi, care „acționează în interesele Moscovei, adoptând anumite decizii care sunt în detrimentul securității noastre”.
Întrebat direct dacă există în prezent politicieni ghidați de Rusia, el a evitat un răspuns tranșant, invocând o anchetă în desfășurare.
Documentarea cazurilor de trădare de patrie este un proces extrem de anevoios, a spus Alexandru Musteața. El a dezvăluit că agenții locali și ofițerii de legătură din serviciile secrete rusești (FSB, SVR, GRU) se întâlnesc foarte rar, uneori doar o dată la jumătate de an, ceea ce prelungește considerabil strângerea probelor. Informațiile sunt colectate inițial în baza mandatelor de securitate, iar dosarul este predat Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale abia atunci când probele întrunesc toate elementele unei infracțiuni prevăzute de Codul penal.
Sumele transferate anual de Rusia către Moldova pentru finanțarea acțiunilor de destabilizare „variază de la an la an”, sunt mai mari în anii electorali, dar estimările făcute de instituțiile media corespund în mare măsură realității, a spus șeful SIS. El precizat că, în prezent, criptomonedele sunt principalul instrument folosit pentru finanțarea acțiunilor de interferență.
Și structurile bisericești legate de Patriarhia Moscovei sunt parte a instrumentarului de „soft power” rusesc.
„Rolul bisericii în ceea ce înseamnă influența rusă, tot timpul a fost legarea de centru de putere din Moscova. Fiind parte a Patriarhiei Ruse, prin ea se expune o anumită, ceea ce numim noi, soft power de influență, iar biserica este partea de instrumentarul de soft power, în mare parte”, a conchis șeful SIS.
Alexandru Musteață se află la conducerea SIS din iunie 2022. Înainte de a prelua șefia Serviciului de Informații și Securitate, el a deținut funcția de consilier al fostei prim-ministre Natalia Gavrilița.
CITIȚI ȘI:
