Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi privind Găgăuzia
Alegerile din Găgăuzia nu vor mai fi organizate de Comisia Electorală Centrală de la Comrat. Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi legislative, la sesizarea Ministerului Justiției.
Curtea Constituțională a admis, la 9 iulie, sesizarea ministrului Vladislav Cojuhari privind unele prevederi care reglementează procesele electorale și instituționale din Găgăuzia. Judecătorii au declarat neconstituționale normele referitoare la aprobarea componenței Comisiei Electorale Centrale pentru organizarea alegerilor din regiune.
„Se declară neconstituționale textul «și aprobarea componenței Comisiei Electorale Centrale pentru efectuarea alegerilor», din articolul 12 alineatul (3) litera d), precum și articolele 19, 22, 23 și 24 din Legea nr. 344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei”, a citit din hotărâre președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.
Înalta Curte a declarat neconstituționale și prevederile potrivit cărora numirea și eliberarea din funcție a șefilor Direcției Afacerilor Interne, Direcției de Justiție și Direcției Serviciului de Informații și Securitate din Comrat sunt aprobate de autoritățile centrale la propunerea bașcanului Găgăuziei și cu acordul Adunării Populare.
Totodată, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea conexată depusă de Adunarea Populară a Găgăuziei privind prevederile din Codul electoral referitoare la denumirea și funcționarea organului electoral din autonomie.
Astfel, în conformitate cu legislația electorală, în Găgăuzia va funcționa un Consiliu Electoral Central, și nu o Comisie Electorală Centrală, așa cum prevedea Legea privind statutul juridic special al regiunii.
„Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial”, a precizat președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.
Instanța va remite o adresă Parlamentului pentru efectuarea modificărilor solicitate în legislație.
Ministerul Justiției: Miza nu a fost soluția în sine, ci stabilirea limitelor
Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a declarat, după pronunțarea hotărârii, că miza sesizării nu a fost soluția în sine, ci „stabilirea limitelor care urmează să fie aplicate în raport cu Găgăuzia”.
El a explicat că legislația prevedea o implicare excesivă a autorităților regionale în procesul de numire a unor funcționari locali, prevederi pe care Curtea Constituțională le-a declarat neconstituționale.
„În partea motivată a hotărârii, Curtea va expune aceste raționamente. Mai mult decât atât, Curtea a menționat că a formulat și o adresă către Parlament, prin care îi solicită să reglementeze anumite aspecte. Prin urmare, urmează să acționăm în conformitate cu ansamblul considerentelor expuse în hotărâre”, a subliniat secretarul de stat.
Adunarea Populară: Găgăuzia a solicitat Curții Constituționale să respecte litera și spiritul Constituției
Vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, a declarat, la rândul său, că pentru a comenta pe deplin decizia Curții Constituționale este necesară studierea motivării acesteia și analizarea argumentelor juridice care au stat la baza hotărârii.
„Un lucru vreau să subliniez: Găgăuzia a solicitat Curții Constituționale un singur lucru – să respecte litera și spiritul Constituției, acea arhitectură constituțională care a permis menținerea păcii în țara noastră timp de atâția ani, ca urmare a acordului încheiat în 1994 între populația Găgăuziei și autoritățile centrale. De altfel, acest acord a fost recunoscut de toți participanții la acel contract social”, a adăugat vicepreședintele forului legislativ de la Comrat.
Gheorghe Leiciu a mai spus că a fost surprins de poziția Parlamentului, instituție care a adoptat atât Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, cât și Constituția Republicii Moldova.
„Acum Parlamentul susține că propriile sale acte legislative ar fi avut un caracter neconstituțional. Se pune întrebarea dacă aceasta înseamnă că și alte acte normative care reglementează alte domenii ale vieții publice ar putea fi declarate neconstituționale în același mod”, a remarcat deputatul de la Comrat.
CITIȚI ȘI:
Sesizarea privind Găgăuzia, la Curtea Constituțională: Pronunțarea hotărârii va avea loc la 9 iulie
Curtea Constituțională va relua miercuri examinarea cauzei privind Găgăuzia
Criza din Găgăuzia: Ce propun autoritățile pentru deblocarea situației
Gheorghe Leiciu preia temporar atribuțiile președintelui Adunării Populare a Găgăuziei
Adunarea Populară, în fața unei alegeri: Soluțiile propuse pentru deblocarea scrutinului
