R. Moldova a închis 73% dintre dosarele aflate sub supravegherea CoE. Falk Lange: „Mult lucru rămâne de făcut”
Republica Moldova înregistrează progrese în executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, iar aproape trei sferturi dintre cauzele aflate sub supravegherea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei (CoE) au fost deja închise. Totuși, mai persistă probleme legate de condițiile de detenție și de motivarea deciziilor privind arestul preventiv.
„Autoritățile, cu adevărat, acționează pentru a gestiona aceste dosare. Unele acțiuni necesită reforme și investiții substanțiale, dacă vorbim despre situația din pușcăriile din Republica Moldova și dacă vrem să schimbăm aceste condiții de detenție. În afară de aceasta, schimbarea de cultură. Și, desigur, toate aceste reforme solicită timp în cazul în care vrem să avem rezultate măsurabile”, a subliniat șeful Oficiului CoE la Chișinău, Falk Lange, în emisiunea „Dimensiunea diplomatică” de la Moldova 1.
Comitetul Miniștrilor a reușit să închidă 20 de dosare care vizau Republica Moldova în anul 2024, alte 34 în anul 2025 și 23 de dosare în primele șase luni ale anului 2026. În total, 73% dintre toate hotărârile împotriva Republicii Moldova plasate sub supravegherea Comitetului Miniștrilor au fost deja închise.
Reformele în justiție și sistemul penitenciar
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a evidențiat în anul 2026 abordarea reformelor menite să consolideze răspunsul la cazurile de violență în familie, fortificarea sistemelor de colectare a datelor și desfășurarea instruirilor pentru profesioniștii implicați în acest domeniu. Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău a remarcat totodată accelerarea reformelor privind serviciul de probațiune și acțiunile de îmbunătățire a situației din sistemul penitenciar.
„Planul de acțiune (al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028, n.r.) sprijină anume aceste domenii și multe altele, care sunt în concordanță și cu nevoile definite clar de Comisia Europeană în parcursul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a subliniat Falk Lange.
Despre reforma justiției din Republica Moldova, Falk Lange a declarat că este un proces de durată, în care Consiliul Europei și Uniunea Europeană au investit resurse considerabile, inclusiv prin sprijinirea proceselor de vetting și pre-vetting. Potrivit acestuia, evaluările externe ale integrității profesioniștilor din sistem contribuie la creșterea încrederii populației în justiție și la consolidarea integrității, transparenței și eficienței instituțiilor-cheie.
„Reforma sistemului judiciar a înregistrat un progres substanțial, însă rămân mai multe lucruri de rezolvat, cum ar fi volumul de muncă mare, locurile vacante rămase, dosarele restante. Pot să menționez că, de fapt, temelia pentru un sistem mai independent și mai just a fost pusă, însă mult lucru rămâne de făcut în continuare”, a punctat șeful Oficiului CoE la Chișinău.
Lupta împotriva corupției
Potrivit raportului de conformitate al celei de-a cincea runde de evaluare GRECO – grupul de state care și-au asumat responsabilitatea de a lupta împotriva corupției – Republica Moldova a implementat satisfăcător sau a soluționat în mod satisfăcător șapte dintre cele 25 de recomandări formulate.
Falk Lange a menționat sprijinul extern masiv acordat Republicii Moldova în dosarele de mare corupție, care reprezintă provocări importante pentru instituțiile naționale, inclusiv în procesele de investigații și extrădare, exemplificând cazul lui Vlad Plahotniuc, condamnat de prima instanță, în luna aprilie, la 19 ani de închisoare.
Șeful Oficiului CoE la Chișinău a notat că lupta împotriva corupției și spălării banilor devine tot mai complexă din cauza noilor riscuri, precum utilizarea criptomonedelor și a inteligenței artificiale, iar autoritățile trebuie să continue reformele pentru a obține rezultate mai bune în evaluările internaționale viitoare.
„Din câte cunoaștem, au fost depuse cereri de extrădare și pentru alte dosare de nivel înalt. Este foarte important acest lucru în lumina încrederii. Tot ceea ce ține de lupta împotriva corupției, lupta împotriva spălării banilor, evident, ne confruntăm cu noi provocări. Cunoașteți că acum apar problemele criptovalutelor, tot ceea ce ține de inteligență artificială. Și nu este o provocare care se regăsește doar în Republica Moldova, sunt provocări cu care se confruntă absolut toate țările acum. Noi încercăm să sprijinim toată munca care este efectuată de Republica Moldova. Acordăm sprijin instituțiilor, băncii naționale, instituțiilor de informație financiară, unităților de acumulare de informație financiară”, a subliniat Falk Lange.
El și-a exprimat speranța că noul raport al MONEYVAL, așteptat în anul 2028, va reflecta rezultate mai bune și va confirma progresele înregistrate de Republica Moldova în combaterea spălării banilor și consolidarea mecanismelor anticorupție, menționând că acest domeniu reprezintă o componentă importantă a Planului de acțiune.
Schimbări vizibile în ultimii ani
Falk Lange, aflat la final de mandat în Republica Moldova, a apreciat schimbările vizibile prin care a trecut țara, menționând că aceasta este mult diferită față de perioada în care a colaborat pentru prima dată cu Republica Moldova, în urmă cu 15–20 de ani, în cadrul altor organizații internaționale.
„Cetățenii sunt la fel extrem de deschiși, extrem de calzi, foarte prietenoși. Eu cred că și calitatea vinului s-a îmbunătățit, de asemenea, în ultimii ani (zâmbește, n.r.), și acest lucru a fost remarcat de mai multe persoane, dar cel mai important lucru pe care continui să-l urmăresc și care îmi pare că s-a consolidat și mai mult în acești trei ani de timp aflat în această funcție este mediul de dezvoltare extrem de dinamic”, a spus acesta.
El a menționat că rezultatele referendumului și alegerilor din 2024–2025 au demonstrat orientarea societății spre integrarea europeană. Totodată, a subliniat că Republica Moldova este admirată în Europa pentru ritmul reformelor și a îndemnat autoritățile și cetățenii să continue acest parcurs, oferind drept exemplu statele baltice, care au reușit tranziția de la influența sovietică spre integrarea în Uniunea Europeană.
Republica Moldova a aderat la Consiliul Europei la 13 iulie 1995 și de atunci rămâne sub monitorizarea instituției. La mijlocul lunii iunie, doi coraportori ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) au vizitat Chișinăul pentru elaborarea unui nou raport de monitorizare. Raportul va fi transmis Comitetului de Monitorizare și Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, unde vor avea loc discuții privind pașii următori.
Republica Moldova este apreciată pentru progresele înregistrate și este considerată unul dintre liderii în implementarea reformelor. Totuși, decizia finală de scoatere de sub monitorizare va depinde inclusiv de concluziile raportului și de hotărârea APCE.
CITIȚI ȘI:
