Eroare de traducere sau narațiune geopolitică? Cum este comentată poziția ambasadorului Germaniei legată de o eventuală Unire a R. Moldova cu România
Declarațiile ambasadorului Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, privind existența a „două limbi diferite” pe cele două maluri ale Prutului au provocat un val de reacții contradictorii în spațiul public. În timp ce unii au salutat poziția diplomatului, criticii l-au acuzat dur, susținând că afirmațiile sale fac jocul propagandei ruse. Pe de altă parte, vocile moderate au făcut apel la calm și la respectarea unei „culturi a dialogului”.
Ambasadorul Hubert Knirsch a spus, la o emisiune de la Jurnal TV, difuzată pe 9 iulie cu traducere simultană, că ar pune sub semnul întrebării afirmațiile potrivit cărora moldovenii și românii au aceeași limbă și aceeași religie, atunci când a fost întrebat dacă Unirea cu România ar fi o soluție pentru R. Moldova în cazul în care parcursul european al țării noastre ar fi blocat.
Diplomatul a răspuns că „aceasta poate decide doar poporul R. Moldova și al României, pentru că sunt două state suverane”: „Eu aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova, că avem aceeași limbă, avem aceeași religie ca și România”.
Mașina ambasadorul Germaniei, Hubert Knirsch, a fost observată, în dimineața zilei de13 iulie, la sediul Ambasadei României de la Chișinău, însă niciuna dintre cele două misiuni diplomatice nu au făcut publice detalii de la discuții.
Controversa, rezultatul traducerii neclare?
După escaladarea scandalului, diplomatul a transmis, prin intermediul unui filmuleț video postat pe rețelele de socializare, că ar fi trebuit să-și exprime părerea „cu mai multă claritate și precizie” și a mai adăugat că urmează să poarte discuții „pentru a înțelege mai bine îngrijorările pe care le-am provocat”, accentuând că a vorbit „cu respect deplin față de țara asta”.
Ulterior, Ambasada Germaniei la Chișinău a emis un comunicat în care a explicat că discursul diplomatului ar fi fost tradus eronat.
„Interviul meu a stârnit o critică amplă din cauza neînțelegerii declarației mele, pentru care îmi asum responsabilitatea. Traducerea a fost, la fel, neclară. Vitalie Călugăreanu m-a întrebat despre 'Planul B', despre Unirea cu România. Am răspuns că aceasta este o decizie care ține exclusiv de ambele țări”, se arată în mesajul publicat pe Facebook.
Diplomatul a ținut să explice partea cea mai sensibilă a declarației sale legate de „limbi și religie diferite”, spunând că, „într-adevăr, în Republica Moldova ar exista oameni care vorbesc aceeași limbă, dar ar exista și alți oameni, există unii care ar vorbi două limbi, precum și oameni de religii diferite”: „Am subliniat că printre valorile fundamentale europene se numără respectul pentru indivizi”.
Potrivit acestuia, în traducerea simultană, expresia „dar și alți oameni” a fost tradusă eronat prin „dar unii gândesc altfel despre aceasta”, iar „există oameni care vorbesc două limbi” – prin „… că există două limbi”.
Cine este Hubert Knirsch
Hubert Knirsch a lucrat în Rusia de două ori pe parcursul carierei sale diplomatice. Între anii 2014-2018 și 2022-2025, acesta a activat ca șef al Departamentului Politic al Ambasadei Germaniei la Moscova.
În perioada 2018-2022, a fost ambasador în Georgia. Hubert Knirsch a fost acuzat în repetate rânduri de opoziția georgiană proeuropeană că a susținut interesele Rusiei și ale puterii proruse de la Tbilisi.
În 2021, publicația Bild scria că acesta are relații apropiate cu puterea georgiană și relata despre angajarea soției sale la o universitate finanțată de Bidzina Ivanișvili. Ministerul german de Externe a declarat atunci că nu a identificat un conflict de interese și și-a menținut sprijinul pentru ambasador.
Hubert Knirsch a fost numit Ambasador la Chișinău în anul 2025.
„Nu putem transforma fiecare controversă într-un linșaj public”
„A reduce o discuție amplă la câteva secunde controversate și a ignora tot restul” i se pare nedrept lui Alexei Baraboi, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și președinte al Grupului parlamentar de prietenie moldo-german.
„Trebuie să fim și mai atenți atunci când interpretăm declarațiile unui diplomat. O traducere imperfectă, o formulare nefericită sau o frază ruptă din context pot schimba complet sensul unui mesaj. Nu spun că un diplomat nu poate greși. Dar nici nu putem transforma fiecare controversă într-un linșaj public”, a menționat deputatul.
De asemenea, el precizează că ambasadorul susține politica externă a R. Moldova, iar Germania reprezintă un partener strategic pentru țara noastră.
„Este un diplomat cu o experiență internațională solidă, bine conectat la realitățile Republicii Moldova și profund implicat în susținerea parcursului nostru european. Germania este una dintre țările care investește, sprijină și contribuie constant la modernizarea statului nostru. Putem avea opinii diferite, putem cere clarificări atunci când este cazul, dar trebuie să păstrăm decența și respectul pe care le presupune dialogul dintre două state partenere. Dacă vrem să fim parte a Uniunii Europene, atunci trebuie să învățăm și cultura dialogului european: fermitate atunci când este nevoie, dar și echilibru, respect și responsabilitate”, a conchis Alexei Baraboi.
R. Moldova, victimă a Pactului Molotov-Ribbentrop
Politicienii din R. Moldova, precum și din România au criticat declarația ambasadorului german, afirmând că aceasta a fost expusă ca o consecință a propagandei sovietice rezultate de pe urma Pactului Molotov-Ribbentrop, semnat de Germania nazistă și URSS.
„Germania s-a reunificat după decenii de separare și ocupație. Germanii despărțiți de zid au avut dreptul să fie același popor, să-și refacă unitatea și să-și repare istoria. Când vine vorba despre românii despărțiți de sârma ghimpată de la Prut, diplomații germani descoperă brusc 'particularități', identități diferite și argumente împotriva unității naționale. Reunificarea Germaniei este prezentată ca o dreptate istorică, iar reunirea românilor trebuie tratată ca o primejdie. Berlinul își sărbătorește propria unitate, dar ne cere nouă să iubim și astăzi granița trasată de Hitler și Stalin. Serios?”, a comentat Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc.
„Atitudinea lui Hubert Knirsch nu este deloc surprinzătoare, deoarece, de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, teritoriul românesc dintre Prut și Nistru a fost doar o monedă de schimb între Germania și Rusia. Susținerea integrală a narațiunilor rusești ne arată ceea ce experiența ne-a relevat de-a lungul istoriei moderne: Germania, mai devreme sau mai târziu, ne va vinde iarăși Rusiei, așa cum a mai făcut-o. Consider că declarațiile ambasadorului german trebuie sancționate de autoritățile R. Moldova, pentru că tolerarea lor este o jignire la adresa românilor basarabeni”, a declarat Anatol Șalaru, fostul ministru al Apărării.
„Atunci când, poate de dragul 'corectitudinii politice', vrei să-i împaci pe toți, greșești lamentabil. Pactul Ribbentrop-Molotov, deși a fost condamnat la nivel politico-diplomatic, produce încă efecte, iar realitățile geopolitice în zona noastră au fost, sunt și vor fi complexe. Adevărul însă trebuie spus: pe cele două maluri ale Prutului suntem același popor, vorbim aceeași limbă, avem aceleași obiceiuri și tradiții, ne rugăm la același Dumnezeu și de la Rîm (Roma) ne tragem”, a punctat Daniel Ioniță, fost Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în R. Moldova, în perioada anilor 2016-2022.
„Punerea în discursul public a faptului că între moldoveni și români este o diferență ca între două popoare este, după părerea mea, o prostie care nu onorează nici pe departe poporul german și amiciția româno-germană. În contextul actual în care Rusia neagă și încearcă să niveleze originile națiunilor din jurul ei pe un concept al unicității poporului rus pe întreg teritoriul fostului imperiu, este periculos și jignitor și pentru românii basarabeni, precum și pentru toți românii să fim împărțiți între români și moldoveni”, a adăugat primarul municipiului Iași, Mihai Chirica.
„Nu avem nevoie de diplomați expirați”
Unii exponenți ai societății civile constată că declarațiile ambasadorului Hubert Knirsch nu reprezintă o opinie personală, ci o sfidare a Constituției. Membrii comunității WatchDog cer ca R. Moldova să nu fie terenul unde vin „ambasadori controversați”, ci, dimpotrivă, să reprezinte locul unde se respectă standardul diplomației europene.
„Republica Moldova nu poate deveni loc de parcare pentru diplomați germani expirați. Nu discutăm despre o opinie personală, ci de o sfidare a Constituției Republicii Moldova. În 2013, Curtea Constituțională a stabilit că limba de stat este româna. În 2023, Parlamentul a înlocuit în legislație sintagma 'limba moldovenească' cu 'limba română'. Drept urmare, diferențele regionale dintre vorbirea din R. Moldova și cea din România nu transformă româna în două limbi separate”, a opinat expertul în politici de securitate, Andrei Curăraru.
Germania este un partener strategic al Republicii Moldova și, de aceea, „standardul trebuie să fie mai înalt”, a adăugat el.
„Chișinăul nu are nevoie de diplomați reciclați după mandate controversate, care vin să se expună pe realități juridice, istorice și lingvistice deja clarificate”, a concluzionat Curăraru.
Actualul ambasador a ridicat semne mari de întrebare imediat ce a ajuns la Chișinău, a punctat Valeriu Pașa, președintele WatchDog.
„Fără să înmâneze scrisorile de acreditare, a mers să se tragă în poze cu Ion Ceban, la foarte scurt timp după ce România l-a declarat pe Ceban indezirabil în tot spațiul Schengen”, a amintit Pașa.
De asemenea, el a oferit detalii și despre activitatea diplomatului din Georgia. „Am întrebat alți colegi din Georgia, răspunsul a fost univoc – este un susținător al grupării criminale 'Visul Georgian' și complice la crimele acestora împotriva democrației. Adică, tot în interese rusești a lucrat. (...) În Erevan, un alt oficial mi-a răspuns: 'Ah, the Russian guy!?' (Băiatul rușilor – n.r.)”, a relatat Valeriu Pașa.
„Bravo, Excelență”
Declarația lui Hubert Knirsch a fost salutată de foștii deputați din perioada guvernării comuniste.
Alexei Tulbure, analist politic, în trecut diplomat și deputat, l-a susținut pe actualul diplomat, spunând că Germania a avut întotdeauna ambasadori foarte buni în Republica Moldova: „Excelență, bravo și mulțumim”.
„Identitatea moldovenească de astăzi nu are legătură cu trecutul sovietic și Rusia. Cei care afirmă contrariul recurg la manipulări primitive. Mulțumim Germaniei pentru această abordare lucidă a realităților din Republica Moldova. Și mulțumim pentru diplomați foarte profesioniști și foarte inteligenți”, a comentat Tulbure.
În același timp, acesta a criticat felul în care diplomatul este atacat de o parte din societate: „Bravo, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. În Republica Moldova s-a declanșat un adevărat linșaj mediatic împotriva ambasadorului Germaniei, doar pentru că a răspuns la o întrebare a unui jurnalist și a constatat o realitate”.
Victor Stepaniuc, fost deputat comunist, cunoscut drept un adept al moldovenismului și al doctrinei sovietice, a declarat că „ambasadorul Germaniei s-a exprimat cu mult respect pentru identitatea moldovenească a Republicii Moldova”: „E normal ca R. Moldova să aibă moldoveni, limbă, cultură, istorie și identitate moldovenească”.
Limba „moldovenească”, invenția sovieticilor
Moldovenismul pe teritoriul R. Moldova are o istorie de peste 200 de ani, începută încă din 1792, când rușii au ajuns la Nistru și au pregătit operațiunea de anexare a spațiului românesc, susține istoricul Octavian Țîcu.
„Ruptura Basarabiei a avut loc în 1812, acțiune care ulterior a dus la fragmentarea teritoriului în 1940. Deci, sunt peste 200 de ani de politici anexioniste și imperiale ruse, în care s-au construit identități antagoniste și limbi antagoniste”, a explicat istoricul, pentru Teleradio-Moldova.
Etapa cea mai importantă de „moldovenizare” a început în 1924 prin crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM) (actuala regiune transnistreană – n.r.), unde regimul sovietic a inventat poporul moldovenesc și limba moldovenească.
„În urma înțelegerilor cu Germania nazistă, URSS a anexat Basarabia în 1940, apoi a lipit-o de RASSM, de unde a început procesul de construcție a lui homo moldovanus – o nouă identitate opusă românismului, bazată pe convingerea că este anterioară românismului”, a adăugat Octavian Țîcu.
Atât poporul moldovenesc, cât și limba moldovenească sunt construcții sovietice promovate de propaganda rusă și folosite la ora actuală pentru a dezbina societatea noastră, constată istoricul.
În ceea ce privește crearea limbii moldovenești, Octavian Țîcu a declarat că aceasta a fost „modernizată” prin introducerea grafiei chirilice și impusă românilor în 1924, apoi în 1940.
„Limba moldovenească, în versiunea rusească este bazată pe alfabetul rusesc – cel chirilic, care de fapt este modificat de ruși. Deci, dacă ar fi să vorbim despre o limbă moldovenească distinctă de română, este acea limbă care este predată acum în regiunea transnistreană și care are alfabet rusesc. Acolo românii din școlile moldovenești învață limba moldovenească cu grafie chirilică, așa cum a fost în perioada sovietică”, a conchis Octavian Țîcu.
CITIȚI ȘI:
