Campionatul Mondial de Fotbal din 2026, organizat în Statele Unite, Canada și Mexic, este unul al schimbărilor majore, dar și al controverselor
FIFA a introdus cele mai ample modificări din ultimele decenii, de la formatul competiției până la decizii care au alimentat noi speculații. Una dintre cele mai discutate controverse ale turneului a fost legată de sancțiunile disciplinare și de cazul atacantului american Folarin Balogun. Jucătorul a primit cartonaș roșu, însă FIFA a decis ulterior suspendarea aplicării sancțiunii, permițându-i să evolueze în continuare.
Decizia a generat critici, mai ales după intervențiile publice ale președintelui Statelor Unite, Donald Trump, care a declarat că a discutat situația cu președintele FIFA, Gianni Infantino. Potrivit Reuters, cazul a ridicat întrebări despre independența deciziilor sportive și despre posibila influență politică asupra fotbalului. Cazul a creat un precedent periculos, iar federațiile europene s-au aratat nemultumite de interpretarea regulamentului.
O altă sursă de nemulțumire a fost reprezentată de VAR. Tehnologia a fost din nou în centrul criticilor după mai multe faze controversate, în care goluri au fost anulate după minute de analiză, iar deciziile arbitrilor au fost considerate prea tehnice de unii specialiști. Presa internațională a relatat despre nemulțumiri privind lipsa transparenței și refuzul de a face publice anumite comunicări dintre arbitri și camera VAR.
O modificare care a atras atenția înaintea finalei a fost extinderea pauzei dintre reprize. FIFA a planificat o pauză de 25 de minute pentru finală, pentru a include un spectacol de divertisment inspirat din modelul Super Bowl. Decizia a provocat dezbateri, deoarece regulamentul IFAB prevede că pauza tradițională nu poate depăși 15 minute. Criticii au susținut că fotbalul riscă să acorde tot mai mult spațiu elementelor comerciale în detrimentul tradiției sportive. Pauzele de hidratare au fost un alt subiect discutat. FIFA a introdus aceste întreruperi pentru protejarea jucătorilor în condiții dificile, însă măsura a fost contestată în unele cazuri, deoarece mai multe stadioane beneficiau de acoperișuri retractabile și sisteme de climatizare, iar temperaturile nu au fost extreme în toate locațiile. Potrivit BBC Sport, protejarea sănătății fotbaliștilor a fost argumentul principal al organizatorilor, însă specialiștii au atras atenția asupra impactului asupra ritmului de joc.
Și accesul suporterilor a devenit un subiect controversat. Mai mulți fani au reclamat probleme legate de intrarea în Statele Unite, după întârzieri sau anulări ale vizelor, în ciuda faptului că aveau bilete cumpărate și rezervări făcute. BBC a relatat despre dificultățile întâmpinate de unii suporteri internaționali în procesul de călătorie către turneu. Prețurile biletelor au provocat, de asemenea, reacții negative. FIFA a anunțat pentru prima dată folosirea unui sistem de tarifare dinamică, prin care costul biletelor poate fi modificat în funcție de cerere. Potrivit The Guardian, prețurile inițiale au variat de la 60 de dolari pentru cele mai ieftine locuri la unele meciuri din faza grupelor până la 6.730 de dolari pentru cele mai bune locuri la finală. The Guardian a scris că noul sistem de tarifare dinamică ridică semne de întrebare privind accesul suporterilor la Campionatul Mondial, susținând că modelul favorizează maximizarea veniturilor și poate transforma meciurile importante într-un produs inaccesibil pentru mulți suporteri. Potrivit Euronews, dacă inițial cele mai scumpe bilete pentru finală erau anunțate la aproximativ 6.730 de dolari, ulterior prețul pentru categoria premium a crescut la aproape 11 mii de dolari. FIFA a argumentat însă că veniturile obținute sunt reinvestite în dezvoltarea fotbalului mondial.
Dincolo de controverse, Mondialul din 2026 a adus și cele mai mari schimbări de format din istoria competiției. Potrivit FIFA, aceasta a fost prima ediție cu 48 de echipe participante, cu 16 mai multe decât la turneele precedente. Cele 48 de naționale au fost împărțite în 12 grupe a câte patru echipe. Primele două clasate din fiecare grupă și cele mai bune opt formații de pe locul al treilea s-au calificat în faza eliminatorie, fiind introdusă astfel, în premieră, șaisprezecimea de finală. Numărul partidelor a crescut de la 64 la 104, iar viitoarea campioană mondială trebuie să dispute opt meciuri pentru a cuceri trofeul, cu unul mai mult decât în formatul anterior.
Organizarea a fost, de asemenea, fără precedent. Statele Unite, Canada și Mexic găzduiesc împreună turneul, iar meciurile se dispută în 16 orașe. Competiția se desfășoară pe parcursul a 39 de zile, cu o săptămână mai mult decât edițiile precedente. FIFA a renunțat la varianta inițială cu 16 grupe de câte trei echipe și a ales sistemul cu grupe de patru pentru a evita meciurile fără miză și eventualele înțelegeri între formații.
O altă modificare importantă a vizat cartonașele galbene. Acestea au fost șterse după faza grupelor și după sferturile de finală, pentru ca mai mulți jucători importanți să poată evolua în partidele decisive. La acest Mondial au fost aplicate și reguli noi pentru combaterea tragerii de timp. Portarii au avut la dispoziție doar 8 secunde pentru repunerea mingii în joc, auturile trebuiau executate în maximum 5 secunde, iar jucătorii schimbați au fost obligați să părăsească terenul într-un timp limitat.
La polul opus criticilor, șeful arbitrilor FIFA Pierluigi Collina, a declarat că măsurile și-au atins scopul încă din faza grupelor: au existat doar câteva încălcări ale noilor reguli, iar ritmul jocurilor a fost vizibil mai alert, scrie Reuters.
