Avertizări privind salariile nejustificate din sectorul public: „O donație nu șterge o încălcare a legii”
Salariile și indemnizațiile mari acordate în unele întreprinderi de stat continuă să provoace controverse, iar simpla restituire a banilor sau donarea acestora nu rezolvă problemele de fond și nu exonerează de eventuale răspunderi legale. În același timp, diferențele tot mai mari dintre veniturile unor funcționari și cele ale majorității angajaților din sectorul bugetar alimentează nemulțumirile și evidențiază necesitatea unei reforme a sistemului de salarizare. Concluziile au fost formulate în cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Experta în anticorupție Cristina Ciubotaru a declarat că orice persoană este liberă să doneze bani sau să facă acte de caritate, însă asemenea gesturi nu înlătură răspunderea pentru încălcarea legislației, atunci când este vorba despre remunerări nejustificate din bani publici.
„Primirea unor bani publici sub formă de salariu, fără temei legal, nu este o acțiune ale cărei efecte pot fi șterse prin gesturi de mărinimie”, a afirmat experta.
Ea a explicat că legislația muncii nu prevede restituirea plăților achitate de angajator, întrucât responsabilitatea îi revine acestuia. Totuși, dacă persoana care a încasat banii știa că nu avea dreptul să îi primească, situația poate căpăta relevanță penală.
„Avem deja dosare penale și persoane condamnate pentru angajări fictive și încasarea unor salarii nemeritate. Când primești bani pe care nu i-ai muncit, situația este comparabilă cu o angajare fictivă. Răspunderea îi poate viza atât pe cei care au făcut angajarea, cât și pe cei care au acceptat această situație”, a subliniat Cristina Ciubotaru.
În opinia sa, tolerarea unor astfel de practici transmite un mesaj periculos în societate și riscă să creeze impresia că eventualele abuzuri pot fi reparate doar prin returnarea banilor sau prin donații.
„În întreprinderile de stat și instituțiile publice se gestionează bani care provin din buzunarul contribuabililor. Dacă cei care administrează aceste resurse ajung să creadă că își pot angaja apropiații, iar în cel mai rău caz vor face o donație și totul se va încheia acolo, atunci statul de drept este grav afectat. Legea trebuie să fie egală pentru toți, inclusiv pentru cei apropiați puterii”, a spus experta.
Cristina Ciubotaru consideră că scandalurile recente nu reprezintă doar o problemă de imagine, ci reflectă deficiențe sistemice în administrarea instituțiilor publice și în gestionarea banului public.
„Problema de imagine este doar consecința unei probleme reale de aplicare a legii. Cheltuirea irațională a banului public exista și înainte să fie cunoscută de cetățeni. Ceea ce vedem acum scoate la iveală lipsa de profesionalism la angajările în instituțiile statului și incapacitatea mecanismelor de control”, a declarat aceasta.
Experta a mai spus că performanța instituțiilor este imposibilă în lipsa meritocrației și a unor criterii profesionale clare pentru ocuparea funcțiilor.
„Nu poate exista performanță într-o instituție în care oamenii nu muncesc, dar consumă bani publici. Problema pornește de sus, de la modul în care sunt selectați conducătorii instituțiilor. Oamenii competenți nu ar accepta niciodată ca resursele publice să fie folosite pentru confortul apropiaților. Este o problemă de integritate și, implicit, o problemă de corupție”, a adăugat experta.
Cristina Ciubotaru crede că primul test al noului executiv va fi reacția față de aceste cazuri.
„Auditul anunțat nu trebuie să rămână limitat doar la întreprinderile de stat. Controlul trebuie extins în toate instituțiile și autoritățile publice aflate în subordinea Guvernului. Totodată, meritocrația trebuie să devină criteriul principal în numirea oamenilor în funcții, chiar dacă acest lucru va crea dificultăți politice”, a opinat experta.
Sindicatele: Sistemul actual de salarizare adâncește inechitățile
În cadrul aceleiași emisiuni, șefa Departamentului Protecție Social-Economică al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Polina Fisticanu, a atras atenția asupra dezechilibrelor salariale din sectorul bugetar și a susținut că sistemul actual trebuie ajustat astfel încât remunerarea să reflecte responsabilitatea și complexitatea muncii.
Ea a amintit că legislația stabilește criterii clare pentru salarizare, inclusiv nivelul de calificare, atribuțiile și complexitatea funcției, iar aceste principii trebuie respectate în practică. Sindicatele au analizat proiectul de modificare a politicii salariale elaborat de Ministerul Finanțelor și au propus ca eventualele majorări să țină cont de evaluarea funcțiilor.
„Majoritatea angajaților din sectorul bugetar nu au beneficiat de revizuirea salariilor din ianuarie 2025. În acest timp, inflația acumulată a depășit 12%, iar dacă nu se intervine, puterea de cumpărare a salariilor va continua să scadă. Majorările trebuie să reflecte atât evaluarea funcțiilor, cât și creșterea costului vieții”, a afirmat reprezentanta sindicatelor.
Sindicatele solicită, de asemenea, ca începând cu anul 2027 valorile de referință utilizate la calcularea salariilor să fie indexate anual la nivelul inflației. Referindu-se la nivelul salariului minim, Polina Fisticanu a spus că acesta ar trebui raportat la salariul mediu, în conformitate cu standardele europene și internaționale.
„Directiva europeană privind salariile minime adecvate utilizează ca reper un raport de aproximativ 50% între salariul minim și salariul mediu. Din păcate, în Republica Moldova acest raport s-a deteriorat în ultimii ani. Mai mult, salariul minim nu acoperă nici măcar minimul de existență pentru un salariat și un copil aflat în întreținere”, a precizat aceasta.
În același timp, reprezentanta sindicatelor s-a pronunțat împotriva reducerii premiilor unice și a diminuării premiului anual pentru angajații din sectorul bugetar, argumentând că aceste măsuri ar afecta și mai mult veniturile unor categorii deja slab remunerate.
Polina Fisticanu a concluzionat că salariul de bază trebuie să reprezinte componenta principală a remunerației, însă este necesară o analiză a întregului sistem de salarizare. Ea a avertizat că, dacă salariile de bază vor crește nesemnificativ, iar premiile vor fi reduse, efectul final va fi diminuarea veniturilor anuale ale angajaților din educație, sănătate, cultură și asistență socială, mulți dintre aceștia având venituri apropiate de salariul minim.
CITIȚI ȘI:
