UE interzice, din 19 iulie, să fie distruse hainele, accesoriile și încălțămintea nevândute
Marile întreprinderi din sectorul textil și al confecțiilor nu vor mai putea distruge articolele de îmbrăcăminte, încălțămintea și accesoriile vestimentare nevândute. Noile norme europene care reglementează acest lucru intră în vigoare de duminică, 19 iulie.
Companiile care vor dori totuși să distrugă articolele de îmbrăcăminte nevândute vor putea face aceasta doar în anumite cazuri, din motive de siguranță sau în cazul deteriorării produsului, potrivit AFP.
În plus, acestea vor trebui să declare volumele de bunuri de consum nevândute pe care le elimină, într-un format standardizat, începând din februarie 2027.
Producătorii sunt încurajați de Comisia Europeană să-și gestioneze mai bine stocurile, să proceseze retururile și să exploreze soluții alternative, precum revânzarea, recondiționarea, donațiile sau reutilizarea, precizează Comisia Europeană, într-un comunicat.
Aceste diverse obligații vor fi extinse într-o a doua etapă la IMM-uri, începând cu iulie 2030.
Pentru Bruxelles, aceste noi reguli trebuie să limiteze cantitatea de deșeuri produse în fiecare an. Situația este îngrijorătoare: „În fiecare an, în Europa, se estimează că între 4 și 9 % din articolele textile nevândute sunt distruse înainte chiar de a fi purtate. Această risipă generează aproximativ 5.6 milioane de tone de emisii de CO₂, adică un volum aproape echivalent cu emisiile nete totale ale Suediei în 2021”, afirmă Comisia.
În Franța, este deja interzisă aruncarea produselor nealimentare noi, destinate vânzării, care nu s-au vândut. Acestea trebuie reutilizate sau donate.
Însă, această problemă afectează întregul continent, ba chiar și dincolo de granițele acestuia, în contextul exploziei fenomenului „ultra fast-fashion”.
În Germania, aproape 20 de milioane de articole returnate sunt aruncate în fiecare an.
Măsura privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile va avea un impact semnificativ asupra companiilor active, inclusiv din piața românească.
Pentru întreprinderile mijlocii, obligația intră în vigoare din 2030. În paralel, firmele sunt deja obligate să raporteze volumele de produse distruse și motivele distrugerii, iar din februarie 2027 acest lucru se va face într-un format standardizat la nivelul european, potrivit unui document publicat pe site-ul Agenției pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov, citat de news.ro.
Pentru companiile din România, distrugerea trebuie să rămână soluția de ultimă instanță, iar reciclarea este preferată eliminării sau valorificării energetice.
Pentru fiecare caz de derogare, operatorii economici trebuie să păstreze documentație justificativă, timp de cinci ani: rapoarte de inspecție, teste tehnice, evaluări de calitate, dovezi ale ofertelor de donație sau documente privind drepturile de proprietate intelectuală. Aceste cerințe sunt, în mare parte, aliniate cu obligațiile deja existente în domenii precum siguranța produselor, supravegherea pieței.
„Pentru sectorul românesc de textile, fashion și retail - unde presiunea pe costuri este ridicată - noile reguli pot părea o povară suplimentară. Pe termen mediu și lung însă, ele pot genera avantaje competitive clare: stimularea controlului calității, reducerea retururilor, optimizarea stocurilor și dezvoltarea de parteneriate cu economia socială. Companiile care investesc din timp în revânzare, recondiționare, donații sau modele circulare vor fi mai bine poziționate nu doar din punct de vedere al conformării, ci și al reputației și accesului la consumatori tot mai sensibili la criteriile ESG”, se precizează în document.
Firmele trebuie să comunice motivul distrugerii către operatorii de tratare a deșeurilor, pentru a permite o sortare mai eficientă și o valorificare superioară a materialelor, potrivit documentului.
CITIȚI ȘI:
