„Program detaliat și indicatori măsurabili”: Părerile experților despre documentul prezentat de Vasile Tofan
Mai multe ținte clare, însă și ambiții care depășesc capacitatea actuală a statului – aceasta este concluzia experților după analiza programului de guvernare „Economie europeană, stat eficient”, propus de Vasile Tofan. Aceștia apreciază accentul pus pe investiții, digitalizare și politici sociale, însă atrag atenția asupra riscurilor legate de finanțare, demografie și implementare.
Jurnalistul economic Ion Prească consideră că unul dintre punctele forte ale documentului este introducerea unor indicatori care permit evaluarea obiectivă a performanței Guvernului.
„Se propune ca exporturile de servicii IT să crească de la un miliard la două miliarde de euro. Dacă indicatorii nu sunt îndepliniți, înseamnă că planul nu a fost realizat. Precedentul Guvern nu avea asemenea indicatori măsurabili. Programul actual este mult mai detaliat și acesta este un avantaj semnificativ”, a declarat jurnalistul pentru Teleradio-Moldova.
În același timp, acesta observă că numeroase obiective sunt preluate din programele anterioare și reprezintă, mai degrabă, o continuare decât o schimbare de direcție.
„Sunt multe obiective și indicatori care existau în programul Guvernului precedent. Salariul minim de 10.000 de lei până în 2029 era deja anunțat. La fel, proiectele energetice sau alte investiții începute anterior. Este o recunoaștere a faptului că anumite reforme trebuie continuate, pentru că nu există altă cale”, a explicat Ion Prească.
Investiții amânate, dependență ridicată de finanțarea externă
Expertul atrage însă atenția că unele investiții importante continuă să fie amânate.
„Centralele de termoficare de 55 MW trebuiau deja să fie construite. În condițiile actuale, când avem nevoie de echilibrarea sistemului energetic, acestea reprezintă o necesitate stringentă, dar realizarea obiectivului este împinsă din nou cu încă aproximativ trei ani”, a afirmat acesta.
Ion Prească a evidențiat și o dependență ridicată de finanțarea externă.
„Mi se pare că se mizează în continuare foarte mult pe sursele externe pentru dezvoltare. Totodată, chiar dacă nu este menționată explicit, reforma fiscală rămâne inevitabilă prin procesul de aliniere la normele Uniunii Europene privind TVA, accizele și alte prevederi fiscale. Aceste elemente există, chiar dacă nu sunt prezentate foarte clar în program”, a subliniat expertul.
El consideră că succesul programului va depinde de capacitatea Guvernului de a adapta obiectivele la evoluțiile economice.
„Programul este ambițios și sper ca măcar o parte importantă dintre obiective să fie realizate. Totuși, economia Republicii Moldova rămâne în continuare foarte dependentă de agricultură. Dacă vom avea o recoltă bună, vom avea și creștere economică. Dacă nu, riscăm din nou stagnare. Această dependență nu este încă suficient diminuată”, a conchis Ion Prească.
Politici sociale consolidate, cu unele obiective excesiv de optimiste
Cercetătoarea Mariana Iațco, expertă în politici publice, apreciază că direcția generală a capitolului social este una corectă și apropiată de standardele europene.
„În mare parte este o continuare și consolidare a reformelor deja începute, nu vorbim despre o schimbare de paradigmă”, a declarat experta, solicitată de Teleradio-Moldova.
În opinia sa, unele obiective sunt totuși excesiv de optimiste.
„Creșterea ocupării la 62% și integrarea a 100.000 de persoane prin ANOFM mi se par ambițioase într-o țară cu emigrație masivă și cu o agenție care nu a avut niciodată o asemenea capacitate. Practic, aceste obiective sunt foarte greu de realizat”, a explicat Mariana Iațco.
În schimb, aceasta consideră realizabile alte angajamente asumate de Guvern.
„Salariul minim predictibil, crearea celor 3.000 de locuri în creșe și continuarea dezinstituționalizării copiilor sunt obiective fezabile, iar această din urmă țintă pare chiar una modestă”, a precizat experta.
Mariana Iațco avertizează însă că cele mai dificile reforme vor fi cele privind sustenabilitatea sistemului de pensii și dezvoltarea serviciilor de îngrijire pe termen lung.
„Cel mai greu politic va fi lărgirea bazei de contribuții la pensii, iar la partea de îngrijire de lungă durată văd cel mai mare decalaj între ambiție și realitate”, a spus ea.
Totodată, experta consideră că programul lasă fără răspuns mai multe probleme importante.
„Lipsește o viziune privind migrația și reîntoarcerea diasporei, politici pentru locuințe accesibile, o estimare clară a costurilor și a surselor de finanțare, precum și obiective concrete de reducere a sărăciei. Aș fi dorit să văd o atenție mai mare pentru deficitul de personal din sistemul social, diferențele dintre mediul rural și urban și grupurile vulnerabile”, a remarcat experta.
Ea a mai spus că, în general, capitolul social este unul ambițios și orientat spre valorile europene, însă succesul acestuia va depinde de capacitatea Guvernului de a transforma obiectivele propuse în rezultate concrete.
Premierul desemnat, Vasile Tofan, își propune să relanseze economia prin investiții, digitalizare și sprijin pentru antreprenori, concomitent cu modernizarea pieței muncii și a sistemului de protecție socială, potrivit Programului de activitate al Guvernului „Economie europeană, stat eficient”.
Programul prevede atragerea investițiilor, modernizarea industriei, dezvoltarea IMM-urilor, extinderea exporturilor și integrarea întreprinderilor moldovenești în piața unică europeană și în lanțurile valorice europene.
Executivul mizează pe valorificarea Planului de Creștere al Uniunii Europene, în valoare de 1.9 miliarde de euro, pe extinderea accesului întreprinderilor la finanțare și pe administrarea mai eficientă a proprietății publice.
Transformarea digitală ocupă un loc central în program, Guvernul propunând dezvoltarea conceptului „Country as a Service” (Statul ca serviciu), extinderea identității și portofelului digital și crearea unui cadru favorabil pentru inteligența artificială, GovTech, fintech, AgriTech, healthtech și securitatea cibernetică.
În ajunul prezentării programului în plenul Legislativului, Vasile Tofan a declarat că viitorul Cabinet își asumă misiunea de a „readuce energia, inițiativa și optimismul în dezvoltarea țării”.
„Pornim cu o ambiție clară: să repornim economia, să susținem antreprenorii și să creăm locuri de muncă mai bine plătite. Să construim un stat mai mic și mai eficient, fără suprapuneri și risipă, dar mai puternic în servicii publice, securitate, educație, sănătate și protecția celor vulnerabili. (…) Și să accelerăm decisiv aderarea la Uniunea Europeană, șansa istorică a generației noastre”, a punctat premierul desemnat, în prezentarea programului de guvernare.
Pe componenta socială, Guvernul promite digitalizarea sistemului de asistență socială prin platforma eSocial, dezvoltarea serviciilor comunitare, extinderea rețelei de creșe cu 3.000 de locuri, continuarea dezinstituționalizării copiilor și persoanelor cu dizabilități, precum și dezvoltarea serviciilor de îngrijire de lungă durată pentru persoanele în etate.
Executivul își asumă creșterea ratei de ocupare a populației între 20 și 64 de ani de la 57% la 62% până în 2029 și păstrează miza integrării în câmpul muncii a cel puțin 100.000 de persoane prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
De asemenea, își propune crearea unei piețe a muncii mai incluzive, care să faciliteze integrarea femeilor, tinerilor, persoanelor cu dizabilități, vârstnicilor, refugiaților, persoanelor revenite din diasporă și locuitorilor din mediul rural. Programul mai prevede reducerea muncii informale, creșterea predictibilă a salariului minim, consolidarea negocierilor colective și reducerea cu cel puțin 20% a accidentelor mortale de muncă.
Guvernul Tofan va cere votul de învestitură al Parlamentului pe 21 iulie, la aproape trei săptămâni de când fostul premier Alexandru Munteanu și-a prezentat demisia.
CITIȚI ȘI:
