Blocajul electoral din Găgăuzia poate fi depășit prin dialog și aplicarea legii, susțin experții
Relansarea dialogului dintre autoritățile centrale și reprezentanții autonomiei găgăuze poate depăși blocajul instituțional și accelera alinierea procesului electoral din regiune la legislația națională, susține expertul în spațiul Mării Negre, Mihai Isac. „Dacă această ocazie, din 2026, nu este folosită, atunci vom avea foarte mari probleme în anii următori”, avertizează expertul.
„Trebuie să înțelegem: Chișinăul a făcut nenumărate oferte de negociere. Comisia Electorală Centrală a stabilit o serie de criterii care ar fi putut să fie aplicate în folosul electoratului din regiunea locuită de comunitatea găgăuză, dar acești deputați au preferat să sacrifice interesele propriului electorat în favoarea intereselor Federației Ruse”, a declarat Mihai Isac, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
În opinia lui, autoritățile centrale au făcut în repetate rânduri propuneri pentru deblocarea situației, însă acestea nu au fost valorificate de o parte a reprezentanților autonomiei.
„În acest moment, vedem o deschidere a administrației prezidențiale de la Chișinău, o deschidere a Parlamentului Republicii Moldova de a identifica o soluție și faptul că primarii acestor primării din autonomie vin la Chișinău pentru a discuta oferă și un grad mare de legitimitate acestor discuții, pentru că primarii, de fapt, sunt cei care reprezintă interesele electoratului din regiunea locuită de comunitatea găgăuză”, a spus Mihai Isac.
Actuala fereastră de oportunitate este limitată și, „în acest moment, membrii Adunării Populare de la Comrat nu mai au legitimitate în fața electoratului, mandatul acestora expirând de mai bine de șase luni”, a amintit Isac: „Vedem această strategie de negociere hibridă aplicată de o parte din deputații de la Comrat, care doresc să împiedice implementarea legislației naționale a Republicii Moldova pe teritoriul regiunii”.
Potrivit analistului, problemele actuale sunt rezultatul vulnerabilităților electorale acumulate în care, „timp de trei decenii, la Comrat nu a fost implementată legislația națională a Republicii Moldova, dar au fost acceptate, din diferite motive, interese străine și un sistem paralel”.
Cu referire la desfășurarea scrutinelor din regiune, expertul explicat că „din nefericire, în regiunea locuită de comunitatea găgăuză, ultimele exerciții electorale, inclusiv pentru postul de guvernator, inclusiv pentru Adunarea Populară, au fost viciate de corupție electorală pe scară largă”, a afirmat Isac.
Expertul mai susține că decizia recentă a Adunării Populare de a stabili viitoarele alegeri pe 15 noiembrie 2026 reflectă o strategie de contestare a cadrului legal.
„O parte din reprezentanții de la Comrat implementează o strategie gândită la Moscova prin organizarea unor alegeri pentru o anumită dată, fiind extrem de conștienți că decizia lor este ilegală și că va fi contestată de reprezentanții Cancelariei de stat”, a mai declarat Mihai Isac.
Hotărârea Curții Constituționale „trage clar o linie în ceea ce privește modul în care pot fi administrate aceste alegeri, cum poate fi administrat acest proces electoral” și elimină ambiguitățile existente. Analistul susține că uniformizarea regulilor electorale este „de bun augur” și necesară, inclusiv în contextul parcursului european al Republicii Moldova și al combaterii influențelor externe.
„De asemenea, legislația ar trebui să fie astfel aplicată pentru a nu mai permite ca această regiune să fie folosită pe post de berbec geopolitic de către Federația Rusă. (...) Este o șansă în acest moment pentru a ajuta electoratul din regiunea locuită de comunitatea găgăuză să scape de anumiți oameni politici compromiși care, în acest moment, vedem că folosesc această situație în favoarea Federației Ruse”, a afirmat Mihai Isac.
Analistul mai avertizează că „propaganda rusă niciodată nu va renunța la această ofensivă îndreptată împotriva Chișinăului”.
„În 2026, decontăm un fenomen extrem de nociv și anume implicarea partidelor republicane în această regiune, care a fost abandonată în brațele Federației Ruse. Este nevoie ca partidele proeurope, partidele centriste din Republica Moldova să meargă în teritoriu ca această autoizolare impusă”, a conchis expertul.
Președinta Maia Sandu s-a întâlnit, la 20 iulie, cu membrii Adunării Populare a Găgăuziei, alături de reprezentanți ai Parlamentului și ai Comisiei Electorale Centrale, pentru a discuta despre punerea în aplicare a hotărârii Curții Constituționale referitoare la competențele autonomiei și organizarea viitoarelor alegeri. Decizia a stabilit că Republica Moldova, fiind un stat unitar, trebuie să aibă un cadru electoral omogen pe întreg teritoriul național.
În consecință, hotărârea definitivă a înaltei Curți obligă Legislativul să preia inițiativa și să unifice regulile electorale prin lege organică.
Trecerea la sistemul proporțional, așa cum este ales Parlamentul sau consiliile locale și raionale, pentru alegerile din autonomie și alinierea acestora la Codul electoral național urmăresc să asigure transparența procesului de vot și să prevină ingerințele externe în alegerile din toamnă, oferind totodată o bază juridică clară pentru delimitarea competențelor dintre Chișinău și Comrat.
Până în prezent, alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei s-au desfășurat în baza unui sistem uninominal reglementat prin legislația locală, fapt ce genera frecvent neconcordanțe cu cadrul legislativ central și dificultăți în monitorizarea finanțării campaniilor electorale.
