Legea malpraxisului: Statul pregătește un mecanism de despăgubire pentru pacienți în urma erorilor medicale
De aproape două decenii, în Republica Moldova se discută despre adoptarea unei legi privind malpraxisul, adică situațiile în care un pacient are de suferit din cauza unei erori sau neglijențe medicale. După mai multe tentative eșuate, actuala legislatură a reușit să contureze un concept legislativ care stabilește reguli concrete prin care pacienții afectați să poată fi despăgubiți, iar responsabilitatea să fie clar stabilită.
Despre ajustările necesare din sistemul de sănătate a vorbit deputatul Adrian Belîi, președinte al Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, în cadrul emisiunii „Zi de zi” de la Radio Moldova.
„Legea malpraxisului este un subiect fierbinte și devine periodic temă de dezbatere, în special atunci când sunt condamnați medicii. Lucrând cu aceste serii de documente și cu proiectele de lege din legislaturile trecute, am ajuns la concluzia că nu este potrivită denumirea de „lege a malpraxisului”, deoarece aceasta se focalizează doar asupra erorii medicale care a condus la o daună pentru pacient”, a spus parlamentarul.
Adrian Belîi sugerează că inițiativa ar trebui să se numească „Legea privind asigurarea profesională a lucrătorului medical”, despăgubirile urmând să fie achitate dintr-un fond special, din care să fie oferite și alocații pentru investigații, tratamente, spitalizări sau complicații greu de gestionat.
O altă prevedere importantă din cadrul acestei reforme vizează crearea unui registru unic al tuturor cadrelor medicale.
„Un alt element foarte important este certificarea competențelor lucrătorilor medicali și deținerea unui registru al medicilor, farmaciștilor, stomatologilor și al tuturor specialiștilor din medicină. Este un pachet legislativ care face parte din acquis-ul comunitar”, a menționat deputatul.
Printre realizările din ultimii cinci ani în sistemul de sănătate se numără modernizarea infrastructurii spitalicești, în special în regiuni.
„Toate secțiile au fost dotate cu aparataj medical modern și au fost create servicii noi, cum sunt cele de diagnostic pe partea de prevenire a accidentului vascular cerebral sau programele de screening al maladiilor oncologice”, a enumerat Belîi.
Cu toate acestea, populația continuă să prefere spitalele din capitală, ceea ce duce la creșterea timpului de așteptare pentru intervențiile chirurgicale.
„Aceleași intervenții pot fi efectuate în spitalele raionale acreditate. De exemplu, pentru cataractă și protezarea articulațiilor mari nu există rânduri în raioane, însă lumea se simte mai sigură la Chișinău”, a explicat Adrian Belîi.
În anul 2025, în Republica Moldova peste 14.000 de persoane au beneficiat de operații gratuite de cataractă, acoperite din Fondul de Asigurare Obligatorie de Asistență Medicală (FAOAM).
De asemenea, în același an s-au efectuat peste 7.200 de operații de protezare (genunchi, șold, umăr, dar și protezare individuală pentru pacienții cu tumori ale aparatului locomotor).
CITIȚI ȘI:
