Competitivitatea, cea mai mare provocare pentru ÎMM-uri înaintea aderării la piața unică europeană
Întreprinderile mici și mijlocii (ÎMM) reprezintă aproape în totalitate structura mediului de afaceri din Republica Moldova și se află în fața unei etape decisive odată cu apropierea de piața unică europeană. Pregătirea pentru concurență, reducerea birocrației și sporirea competitivității devin priorități esențiale pentru supraviețuirea și dezvoltarea sectorului, susțin experții.
Întreprinderile mici și mijlocii continuă să reprezinte coloana vertebrală a economiei Republicii Moldova, generând peste 73% din veniturile din vânzări, asigurând mai mult de trei sferturi din locurile de muncă și înregistrând o creștere de peste 25% a profitului.
Viorel Gârbu: Creșterea ponderii ÎMM-urilor nu reflectă automat situația economică
Expertul economic, Viorel Gârbu a declarat pentru [Radio Moldova](emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova) că ÎMM-urile reprezintă fundamentul economiei, însă performanțele sectorului nu sunt suficiente pentru a schimba tabloul unei economii care continuă să stagneze.
„ÎMM-urile formează economia. (...) Și aici e problema, dacă vreți, a economiei naționale și anume faptul că noi nu avem acele întreprinderi mari care să ofere câmp de lucru mare, care să dea direcții de acțiune și deja pe segmente înguste să intervină întreprinderile mici”, a explicat Gârbu.
Datele statistice arată că aproape trei pătrimi din volumul total al vânzărilor revin întreprinderilor mici și mijlocii, iar numărul angajaților din acest sector continuă să crească. Totuși, analistul atrage atenția că această evoluție trebuie interpretată în contextul economiei naționale și nu poate fi privită izolat.
„În termeni relativi există o anumită dinamică pozitivă, iar această pondere în creștere se datorează atât volumului vânzărilor, dar și creșterii numărului persoanelor angajate de IMM-uri. Însă această dinamică în sine nu descrie per ansamblu situația în care se schimbă economia națională”, a precizat Gârbu.
Stagnarea economică și inflația rămân principalele provocări
În pofida rezultatelor pozitive raportate de sectorul ÎMM, Republica Moldova continuă să se confrunte cu o perioadă prelungită de stagnare economică, iar interpretarea cifrelor trebuie făcută și prin prisma inflației. Analistul avertizează că indicatorii economici nu pot fi analizați separat de contextul macroeconomic.
„Bine știm de fapt că, la nivel macroeconomic, R. Moldova stagnează și nu primii ani. De fapt se află într-o situație prelungită de criză. (...) Cifrele respective la fel trebuiesc corelate și cu rata inflației”, a atenționat Viorel Gârbu.
Potrivit datelor oficiale, aproape șapte din zece angajați ai economiei reale activează în întreprinderi mici și mijlocii. Expertul consideră că această structură este una caracteristică economiilor moderne, însă pentru accelerarea dezvoltării este necesară consolidarea investițiilor și apariția unor actori economici de dimensiuni mai mari, capabili să stimuleze competitivitatea întregii economii.
Liliana Busuioc: ÎMM-urile trebuie informate, pregătite, instruite și susținute
Și directoarea executivă a Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Liliana Busuioc a declarat pentru [Radio Moldova](emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova) că problemele structurale ale mediului de afaceri persistă de ani de zile, însă aderarea la Uniunea Europeană adaugă o provocare fără precedent: concurența directă cu milioane de întreprinderi europene.
„Dintotdeauna problemele sistemice au fost aceleași și ele nu prea se modifică de la an la an: accesul limitat la finanțare, birocrația excesivă și reglementarea excesivă. Acum, problemele cu forța de muncă, nevoia de a crește competitivitatea și a accesa noi piețe și diversificarea piețelor. Cel mai nou și mai actual este pregătirea pentru piața unică europeană, pentru integrarea în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă o competiție directă cu peste 26 de milioane de întreprinderi. Și atunci, în momentul în care noi ne integrăm și se transpune legislația europeană în legislația națională, este important ca IMM-urile să fie informate, pregătite, instruite și susținute ca să facă față acestui proces”, a declarat Liliana Busuioc.
Ea mai atrage atenția că aproape toate companiile din Republica Moldova fac parte din această categorie, motiv pentru care atât autoritățile, cât și consumatorii au un rol important în consolidarea economiei naționale.
Liliana Busuioc consideră că dialogul dintre mediul de afaceri și autorități este unul constructiv, însă succesul dezvoltării economice depinde și de schimbarea comportamentului consumatorilor, prin orientarea către produsele și serviciile autohtone.
„Lucrăm cu autoritățile pentru un mediu de afaceri mai bun. Putem să spunem că autoritățile sunt foarte conștiente. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, mai mult decât atât, noul prim-ministru, care a prezentat programul său de guvernare, a vorbit despre optimismul antreprenorial. (...) Dacă să ne referim la consumatori, atunci cred că aici mai avem de lucru, pentru că ÎMM-urile sunt baza economiei și toată arhitectura, structura economică a țării noastre. Consumatorii, dacă ar fi mai conștienți și ar fi mai multă informare la acest capitol și educație economică, atunci gradul de încredere, de prioritizare și de procurare a produselor locale ar crește, iar asta ar duce la stimularea economică”, a explicat directoarea executivă a Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii.
Creșterea indicatorilor statistici reflectă și schimbarea criteriilor de clasificare
Deși datele din 2025 indică o creștere a veniturilor, a profiturilor și a numărului de angajați în sector, reajustarea indicatorilor financiari și operaționali din raportări derivă din armonizarea definiției ÎMM-urilor cu normele europene.
„Toate cifrele s-au majorat pentru că s-a modificat mecanismul prin care este considerată o întreprindere mică și mijlocie. Dacă anterior era luată în considerație la clasificarea statistică și cifra de afaceri, anul acesta s-a făcut o modificare conform recomandării Comisiei Europene: la definiția ÎMM-urilor s-a luat drept criteriu numărul de angajați. Astfel, anul trecut a fost modificată legea cu privire la categoriile ÎMM-urilor și plafoanele pentru definiția lor”, a nuanțat Liliana Busuioc.
În perspectiva integrării europene, Republica Moldova trebuie să accelereze investițiile în infrastructură, digitalizare, tranziție verde și securitate energetică, domenii considerate esențiale pentru consolidarea competitivității economiei. În acest context, Liliana Busuioc afirmă că implementarea angajamentelor privind susținerea antreprenorilor ar putea reprezenta un punct de cotitură pentru dezvoltarea sectorului ÎMM.
„Vreau să punctez că programul noului guvern foarte mult se axează pe dezvoltarea mediului de afaceri, pe îmbunătățirea cadrului de reglementare, pe stimularea investițiilor. Foarte mult se referă la creșterea nivelului de optimism antreprenorial. Dacă guvernul își va respecta acele promisiuni scrise acolo, deja va fi un pas foarte mare înainte”, a conchis directoarea executivă a Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii.
ÎMM-urile reprezintă 98% din totalul companiilor
Conform datelor Biroului Național de Statistică, întreprinderile mici și mijlocii reprezintă 98% din totalul companiilor, în timp ce întreprinderile mari constituie mai puțin de jumătate de procent.
În anul 2025, cele mai multe ÎMM-uri și-au desfășurat activitatea în domeniul comerțului. Alte sectoare importante au fost serviciile profesionale, științifice și tehnice (10% din total), agricultura, silvicultura și pescuitul (aproape 9%), precum și industria prelucrătoare (peste 7%).
În același timp, ÎMM-urile au obținut rezultate financiare mai bune în 2025 comparativ cu anul precedent. Profitul înainte de impozitare a ajuns la 53,2 miliarde de lei, în creștere cu peste 17% față de anul 2024. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în agricultură, unde profitul s-a triplat, de la 1,4 miliarde la 4,4 miliarde de lei. Avansuri semnificative au fost raportate și în domeniul tranzacțiilor imobiliare, unde profiturile au atins 5,4 miliarde de lei, precum și în construcții, unde suma s-a ridicat la 4,8 miliarde de lei.
Numărul mediu anual de salariați din sectorul ÎMM-urilor a crescut până la 393.000 de persoane, cu peste 8.000 de angajați mai mulți față de anul precedent. Astfel, aproape 7 din 10 salariați din economia reală activează în cadrul unei întreprinderi mici sau mijlocii.
