„Au avut doi ani la dispoziție”: Parlamentul va amenda Codul electoral pentru a debloca alegerile din Găgăuzia, afirmă Grosu
Autoritățile din Găgăuzia au avut la dispoziție doi ani pentru a-și adapta legislația la noul Cod electoral al R. Moldova și a debloca alegerile, însă nu au făcut-o. Chișinăul nu mai poate amâna această problemă, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, după ce Comratul a cerut suspendarea examinării proiectului de modificare a Codului electoral și organizarea unor consultări suplimentare cu Adunarea Populară a Găgăuziei (APG).
„Noi nu putem să oprim procesul, colegii din Găgăuzia au avut doi ani la dispoziție să-și rezolve problemele: un an de la intrarea în vigoare a Codului electoral în vigoare, am avut o clauză tranzitorie acolo. Timp de un an de la intrarea în vigoare a Codului, Adunarea Populară urma să-și aducă în regulă legislația”, a declarat Igor Grosu joi, 30 iulie, înaintea ședinței Parlamentului care are inclus pe ordinea de zi proiectul de modificare a Codului electoral, contestat de autoritățile de la Comrat.
Potrivit spicherului, după expirarea mandatului actualei Adunări Populare, au fost organizate numeroase discuții între reprezentanții autorităților centrale și cei ai autonomiei, însă fără vreun rezultat.
„Am intrat într-o altă perioadă, tot mai multe întâlniri, consultări, discuții la Președinție, la Parlament, cu deputați de acolo, cu deputați de la noi, cu primari, cu cei de la Comisia Electorală Centrală - cu toți. Parcă am ajuns la 95% din lucrurile pe care trebuie să le convenim”, a adăugat președintele Parlamentului.
Oficialul le-a reproșat autorităților găgăuze că nu au adoptat deciziile necesare pentru organizarea alegerilor, deși au stabilit deja data scrutinului pentru Adunarea Populară.
„Chiar dacă Adunării Populare îi expirase, încă în noiembrie, mandatul, urma să aprobe acea decizie privind particularitățile desfășurării alegerilor pentru APG. Nici asta nu au făcut. Acum au stabilit data alegerilor -15 noiembrie, neavând instrumentarul, neavând cadrul legal”, a afirmat Grosu.
În acest context, Parlamentul își va asuma ajustarea cadrului legal, în conformitate cu decizia Curții Constituționale din 9 iulie, pentru a permite desfășurarea alegerilor în autonomie.
„Trebuie să aducem în concordanță tot cadrul legal, ca, într-un final, să dăm Găgăuziei o Adunare aleasă de cetățenii din această unitate teritorial-administrativă”, a declarat Grosu.
Acesta a precizat că autoritățile găgăuze mai pot transmite propuneri și amendamente până la examinarea proiectului în lectura a doua.
„Între prima și a doua lectură, până pe 24 - 25 august, avem timp suficient să discutăm în detalii, să ascultăm argumentele tuturor părților pentru ca CEC să demareze, ulterior, pregătirile pentru alegerile din acest an”, a punctat președintele Parlamentului.
De asemenea, Igor Grosu a respins argumentele Comratului și a criticat solicitarea de amânare a proiectului: „Nu înțeleg și nu pot accepta o astfel de abordare. Să mi se spună că funcționarii electorali din regiune ar trebui selectați după un alt regim sau că nu ar trebui să existe reguli privind finanțarea campaniilor? Cu tot respectul, dar acest lucru sfidează orice logică”.
Opoziția contestă unele prevederi ale proiectului
Ajustările la Codul electoral promovate de majoritatea parlamentară sunt necesare, însă unele cerințe pentru candidații la funcția de bașcan, cum ar fi cunoașterea limbii de stat, ar fi excesive, crede liderul Partidului Nostru, deputatul Renato Usatîi.
„Sunt lucruri pe care trebuie să le modificăm. Candidatul la funcția de bașcan trebuie să cunoască limba găgăuză, așa era anterior. Acum trebuie să cunoască și limba de stat – româna. Eu nu sunt de acord total cu această definiție”, a declarat Usatîi.
Întrucât funcția de bașcan presupune participarea la ședințele Guvernului, nivelul de cunoaștere a limbii române ar trebui stabilit astfel încât să permită comunicarea, nu să devină un obstacol, a adăugat el: „Nu trebuie să-i cerem azi să scrie dictări în limba română și să o știe ca Eminescu, atunci nu trebuie să avem bașcan, trebuie să avem poet acolo”.
Actuala criză dintre Comrat și Chișinău putea fi depășită printr-o intervenție legislativă limitată, fără modificarea întregului mecanism electoral aplicabil Găgăuziei, a comentat și deputatul blocului „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo.
„Curtea Constituțională a declarat neconstituțională doar această normă care prevedea posibilitatea formării Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei. Pentru depășirea crizei, ar fi fost suficientă doar modificarea acestei norme și acordarea acestui drept Comisiei Electorale Centrale”, a punctat Stoianoglo.
Fostul procuror general consideră că celelalte prevederi din proiect, inclusiv cele privind organizarea alegerilor în autonomie, ar fi trebuit discutate separat între Chișinău și Comrat.
De asemenea, Stoianoglo a avertizat și asupra unui posibil conflict juridic între prevederile Codului electoral și Legea privind statutul juridic al Găgăuziei, care are un regim special de modificare.
„În cazul în care Codul electoral va fi adoptat, vom avea norme care reglementează desfășurarea și organizarea alegerilor în Găgăuzia prevăzute și în Legea privind statutul juridic al Găgăuziei, care își păstrează forța juridică. Această lege poate fi modificată, potrivit articolului 111 din Constituția Republicii Moldova, doar cu votul a trei cincimi dintre deputații Parlamentului. Prin urmare, apare un conflict juridic”, a explicat Stoianoglo.
Comratul a cerut miercuri, 29 iulie, suspendarea temporară a examinării proiectului de modificare a Codului electoral până la desfășurarea unor consultări publice și obținerea avizului Adunării Populare a Găgăuziei. Autoritățile Găgăuziei susțin că nu au avut suficient timp pentru analiza propunerile Chișinăului și contestă faptul că unele atribuții electorale ar urma să fie transferate către Comisia Electorală Centrală de la Chișinău.
Proiectul de modificare a Codului electoral se află pe agenda ședinței de joi, 30 iulie, a Parlamentului.
Printre modificările propuse se numără constituirea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, aflat sub conducerea CEC de la Chișinău și format din cel puțin șapte și cel mult 11 membri.
CEC va fi instituția care va numi președintele Consiliului Electoral Central al Găgăuziei.
Proiectul prevede și trecerea la un sistem electoral proporțional, însă aceasta ar urma să fie aplicată abia la scrutinul de peste patru ani. Pentru 15 noiembrie 2026, sistemul majoritar va fi folosit pentru ultima oară.
CITIȚI ȘI:
