Dezvoltarea comunităților este argumentul principal pentru amalgamare, susțin primarii
Procesul de amalgamare voluntară continuă să câștige teren în Republica Moldova, iar tot mai multe administrații locale aleg să își unească resursele pentru a crea primării mai puternice și mai eficiente. Potrivit edililor care se află în faza de finalizare a acestui proces, noile unități administrativ-teritoriale vor avea o capacitate sporită de a oferi servicii publice de calitate și de a răspunde mai eficient provocărilor de dezvoltare ale comunităților.
Orașul Iargara și localitățile Tigheci, Băiuș, Beștemac și Borogani au decis să formeze o singură unitate administrativ-teritorială, cu centrul la Iargara și o populație de aproximativ cinci mii de locuitori. Primarul orașului Iargara, Eugeniu Mutaf, consideră că actuala fragmentare administrativă limitează dezvoltarea comunităților și reduce capacitatea primăriilor de a răspunde eficient nevoilor cetățenilor. În opinia sa, amalgamarea voluntară oferă posibilitatea formării unor administrații mai puternice, capabile să angajeze specialiști și să gestioneze proiecte complexe de dezvoltare.
„În primul rând ar trebui să ne uităm la mărimea localităților noastre, la organigrama pe care o avem în prezent și vom vedea că foarte mulți specialiști în diferite domenii noi nu îi avem. Reforma dată are un scop principal de a crea o primărie nouă cu posibilitatea de a crește capacitatea administrării treburilor publice pentru a oferi servicii mai bune pentru cetățeni. (...) De aceea recomand primarilor localităților care nu au luat decizia să se mai gândească, ca peste timp să ia o decizie și să mergem pe cale voluntară ca să creștem capacitatea de administrare, să avem specialiști de care avem nevoie, să putem presta servicii calitative pentru cetățeni. Ne mai uităm și în altă parte: Guvernul vine și cu anumite stimulente”, a declarat primarul orașului Iargara, Eugeniu Mutaf la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Primarul din Iargara: servicii publice mai bune și investiții mai mari prin unirea a cinci localități din raionul Leova
Edilul apreciază că reforma administrativ-teritorială trebuie privită ca o oportunitate de modernizare a administrației publice locale și îi încurajează pe primarii care încă ezită să analizeze avantajele unei fuziuni voluntare. Potrivit acestuia, consolidarea comunităților nu urmărește doar eficientizarea aparatului administrativ, ci și crearea unor condiții mai bune pentru dezvoltare economică și pentru accesarea fondurilor destinate investițiilor locale.
Comuna Feștelița și satul Ermoclia, din raionul Ștefan Vodă, au finalizat procedurile de amalgamare voluntară și au depus dosarul la Cancelaria de Stat, urmând să formeze o nouă unitate administrativ-teritorială cu aproximativ 4.200 de locuitori. Primarul comunei Feștelița, Nicolae Tudoreanu, afirmă că noua structură va permite o administrație mai eficientă și o dezvoltare adaptată noilor realități.
„Experiențele ne arată că putem rezolva probleme ale cetățenilor într-o paletă mai largă de sarcini, pentru că atunci când o comunitate nu cuprinde o arie mare eficiența administrației publice locale este una destul de redusă în raport cu așteptările cetățenilor. Ori fragmentarea teritorială în contextul actual, împărțirea administrativă este una destul de mare. (...) Avem deja alte pârghii prin care se poate realiza actul administrativ, mai ales că procesele de digitalizare ușurează aceste elemente și ar trebui să ne concentrăm eforturile mai mult pe dezvoltare economică și punerea în valoare a geografiei locurilor noastre. Dar asta în comunități mici, o mie, două, chiar și trei mii, nu le poți realiza în raport cu ceea ce ne propun astăzi finanțatorii”, a declarat Nicolae Tudoreanu, primarul comunei Feștelița, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Nicolae Tudoreanu: Ermoclia și Feștelița, au parcurs cel mai liniștit proces de amalgamare
Potrivit lui, în procesul de amalgamare dialogul cu cetățenii a fost esențial pentru succesul inițiativei, primarul spune că oamenii au înțeles beneficiile colaborării dintre cele două localități.
„De fapt, comunitățile noastre, Ermoclia și Feștelița, au parcurs probabil cel mai liniștit proces de amalgamare voluntară. Așa spun toți cei care au privit procesele noastre, audierile publice, ședințele, pentru că n-au fost cu rezonanță negativă publică absolut tot ce am realizat noi în acest proces. (...) Toate ședințele au durat foarte scurt. Oamenii au primit foarte cald această propunere, ori scopul este să ne concentrăm pe bunele practici pe care le-am cultivat de-a lungul anilor și să le punem într-o paletă mai mare de oportunități pe care ni le oferă”, a precizat Nicolae Tudoreanu.
În viziunea edilului dezvoltarea agroturismului și a economiei locale poate deveni o prioritate pentru noua comunitate.
„Nu mai putem acționa de unii singuri, în comunități mici, trebuie să acționăm în raport cu comunități mari în care oamenii urmăresc nu doar oportunități de drum și canalizare, dar și dezvoltarea economică. Punerea în valoare a locului geografic, pentru că avem locuri pe care le putem propune spre dezvoltarea activităților de agroturism și tot ce este legat de viața socială în comunele noastre”, a conchis primarul Nicolae Tudoreanu.
85% de primării vizate au adoptat amalgamarea
Procesul de reformă administrativ-teritorială intră într-o etapă decisivă, după ce 761 dintre cele 890 de primării vizate au adoptat decizii de unire în vederea formării unor unități administrativ-teritoriale mai puternice. Acestea au avut termen până la 31 iulie să decidă cu ce localități se vor uni pentru a forma un cluster cu cel puțin 3.000 de locuitori.
Potrivit autorităților, 60 de primării au refuzat din start amalgamarea, iar alte 161 au început procesul, însă nu au reușit să îl finalizeze. În schimb, 761 de primării, reprezentând 85% din total, au adoptat decizii de unire. Dintre acestea, 400 de primării, adică 45%, au aprobat deja deciziile finale, iar alte 200 au parcurs toate procedurile, fără a adopta încă hotărârea finală. Primăriile care încă nu au luat decizia finală mai au la dispoziție o lună pentru a duce la bun sfârșit procesul.
CALM solicită mai mult timp pentru consultări
Reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) susțin însă că extinderea termenului până la 31 august nu este suficientă pentru desfășurarea unui proces de consultare amplu. Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, consideră că fuziunea localităților este un proces complex, care necesită mai mult timp pentru dialog și consultări cu autoritățile locale și cu cetățenii.
Noua hartă administrativă va ajunge în Parlament în toamnă
Luna august va fi dedicată definitivării configurației noii organizări administrativ-teritoriale, urmând ca Executivul să prezinte Parlamentului proiectul de lege care va consfinți reforma. Procesul de amalgamare va fi considerat încheiat după adoptarea de către Parlament a Legii privind reforma administrației publice locale, document care va stabili noua hartă administrativă a țării și va include atât localitățile care au optat pentru amalgamarea voluntară, cât și cele reorganizate prin procedura normativă.
CITIȚI ȘI:
