Evaluare la Institutul „Diomid Gherman”: Vulnerabilități administrative, financiare și organizatorice, relevate de Ministerul Sănătății
Ministerul Sănătății a finalizat evaluarea activității economico-financiare și manageriale a Institutului de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”, constatând vulnerabilități administrative, financiare și organizaționale acumulate în timp, inclusiv în domeniul resurselor umane, achizițiilor și administrării patrimoniului. Ministerul precizează însă că serviciile medicale continuă să fie prestate, iar verificările nu pun sub semnul întrebării profesionalismul personalului medical.
Raportul de evaluare arată că, la începutul anului 2026, instituția avea datorii de aproape 75 de milioane de lei, dintre care peste 50 de milioane reprezentau obligații pentru medicamente și consumabile medicale.
Potrivit Ministerului Sănătății, verificarea a vizat formal perioada 2025–2026, însă pentru a identifica originea problemelor au fost analizate documente și procese care datează din anii precedenți. Astfel, verificările privind resursele umane au acoperit intervalul 2022–2026, iar unele proiecte de infrastructură examinate au fost inițiate încă din 2020.
„Constatările indică existența unor vulnerabilități administrative, financiare și organizaționale acumulate în timp. Acestea nu pot fi atribuite automat unei singure persoane sau exclusiv actualei conduceri”, se arată în comunicatul ministerului.
După ședința Guvernului, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a declarat că scopul controlului a fost identificarea problemelor administrative și financiare ale instituției.
„Este un control, acest control a fost efectuat pentru a vedea care sunt problemele nu doar administrative, dar și financiare ale acestei instituții. Acest control a fost vizat pentru perioada 2025–2026, dar în acest control au fost verificate și acte ce țin de resursele umane începând cu 2022, iar pentru anumite construcții și achiziții începând cu 2020”, a afirmat ministrul.
Raportul evidențiază deficiențe în administrarea resurselor umane, întocmirea actelor de personal, ocuparea funcțiilor de conducere și utilizarea îndelungată a interimatului. De asemenea, au fost identificate vulnerabilități privind planificarea și monitorizarea achizițiilor, administrarea patrimoniului, precum și proiectarea, executarea și recepționarea unor lucrări de infrastructură.
Ministrul a declarat că verificările au scos la iveală și conflicte interne care afectează activitatea instituției.
„Raportul cu siguranță a evidențiat anumite probleme în această instituție și în primul rând deficiențele ce țin de administrarea resurselor umane. Sunt anumite conflicte interne personale în această instituție care au un impact și asupra pacienților. De asemenea, în acest raport au fost evidențiate câteva vulnerabilități, în primul rând ce ține de planificarea și monitorizarea achizițiilor. De asemenea, administrarea și evidența patrimoniului”, a spus Alexandru Gasnaș.
Potrivit raportului, în anul 2025 institutul a înregistrat venituri de aproximativ 291.7 milioane de lei și cheltuieli de circa 295.7 milioane de lei, ceea ce a generat un deficit de aproximativ patru milioane de lei. La 1 ianuarie 2026, datoriile totale ale instituției se ridicau la aproximativ 74.9 milioane de lei, dintre care circa 50.2 milioane de lei reprezentau obligații pentru medicamente și consumabile medicale.
„Aceste date nu înseamnă că activitatea institutului este blocată, dar impun intervenții pentru stabilizarea situației financiare, prevenirea acumulării unor noi datorii și protejarea aprovizionării cu medicamente și consumabile”, subliniază Ministerul Sănătății.
Referindu-se la situația financiară, ministrul a calificat nivelul datoriilor drept o presiune majoră asupra instituției.
„La moment, instituția, la data de 1 ianuarie 2026, avea datorii de 74.9 milioane de lei, ceea ce este o presiune financiară enormă, iar noi știm că instituțiile atunci când încearcă să compenseze aceste cheltuieli, se răsfrânge asupra calității serviciilor pentru pacient, ceea ce noi nu ne dorim categoric. În mare majoritate sunt datorii pentru medicamente și consumabile medicale”, a declarat Alexandru Gasnaș.
Ministerul mai precizează că Institutul de Neurologie și Neurochirurgie rămâne o instituție strategică pentru sistemul de sănătate, iar evaluarea „nu pune la îndoială profesionalismul medicilor, asistenților medicali, cercetătorilor și al celorlalți angajați care își îndeplinesc cu responsabilitate atribuțiile”. Totodată, instituția dă asigurări că serviciile medicale sunt acordate în continuare, iar siguranța pacienților și continuitatea tratamentelor rămân prioritare.
Ministrul Sănătății a reiterat că verificările nu sunt îndreptate împotriva colectivului medical.
„Serviciile continuă, aceste acțiuni nu sunt împotriva colectivului și profesioniștilor din această instituție”, a spus acesta.
În ceea ce privește aspectele examinate de autorități, Ministerul Sănătății informează că Centrul Național Anticorupție a solicitat explicații suplimentare privind unele constatări din raport. Instituția va transmite materialele relevante și va coopera cu autoritățile competente, subliniind că această etapă reprezintă doar o procedură de clarificare și nu presupune constatarea existenței unei infracțiuni sau stabilirea vinovăției unei persoane.
„Centrul Național Anticorupție este sesizat, noi colaborăm cu Centrul Național Anticorupție, suntem la etapă inițială de clarificare. Este doar o etapă procedurală, nu este o etapă de stabilire sau constatare a unei infracțiuni”, a declarat Alexandru Gasnaș.
Ministerul Sănătății anunță că va solicita conducerii institutului elaborarea unui plan de remediere, care va include măsuri pentru redresarea situației financiare, organizarea concursurilor pentru funcțiile de conducere, reducerea interimatului, consolidarea controlului intern managerial, actualizarea procedurilor de achiziții și inventarierea patrimoniului. De asemenea, proiectele de infrastructură vor fi supuse unei evaluări tehnice și financiare, iar implementarea tuturor măsurilor va fi monitorizată periodic de minister. Instituția mai precizează că, dacă verificările suplimentare vor confirma existența unor prejudicii, plăți nejustificate sau încălcări ale legislației, răspunderea va fi stabilită individual, în funcție de atribuțiile și deciziile fiecărei persoane, cu respectarea procedurilor legale.
CITIȚI ȘI:
Ministerul Sănătății suspendă pentru două luni închiderea Secției de ginecologie din Ștefan Vodă
Cabinete ginecologice adaptate femeilor cu dizabilități, modernizate în 11 instituții medicale
Se nasc mai puțini copii, iar femeile devin mame la vârste mai înaintate
În R. Moldova se nasc tot mai puțini copii, iar femeile devin mame la vârste mai înaintate
Femeile aleg să devină mame mai aproape de 30 de ani: Natalitatea, în scădere cu 6.6%
