Amalgamarea forțată ar putea afecta statutul juridic al autonomiei găgăuze, atenționează experții
În cadrul reformei administrative, pentru autonomia găgăuză ar putea fi necesare reguli distincte, care să țină cont de statutul juridic special al regiunii. Opinia a fost exprimată de doctorul în drept Igor Ianac, în cadrul dezbaterii publice „Extinderea primăriilor și reorganizarea instituțiilor: provocări pentru administrația publică locală din Găgăuzia”, organizată de agenția de presă IPN, relatează Radio Moldova Comrat.
Ianac a declarat că, în cazul unei comasări forțate a localităților, există riscul modificării componenței teritoriale a regiunii, iar unele localități ar putea ajunge, teoretic, în afara autonomiei.
„Dacă în prezent va avea loc o comasare forțată, nu este exclus ca unele localități care sunt atribuite unității teritoriale autonome să treacă în alte raioane. În mod evident, în acest caz va fi afectat statutul constituțional-juridic al Găgăuziei, va fi afectată situația din punct de vedere administrativ-teritorial și, inclusiv, se va schimba sistemul administrației publice. De aceea, consider că este necesar să discutăm din nou toate aceste chestiuni.”
Una dintre problemele care ar putea fi accentuate de reforma administrativă este situația localităților mici, consideră Igor Ianac. Potrivit lui, primarii și consilierii locali sunt în prezent cei mai apropiați de problemele comunităților lor. După comasare însă, o parte dintre competențe și atenție ar putea fi transferate către centre mai mari.
„În cadrul acestei reforme vor fi afectate interesele comunităților locale. Acești primari și consilieri locali, de regulă, erau mai apropiați de interesele aceleiași comunități locale. Ei încercau să se implice în problemele administrației publice locale. Vor fi mult mai multe astfel de probleme locale, de interes pentru comunitate, și nu este exclus ca anumite localități, în special cele mici, să înceapă treptat să dispară.”
Primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov, s-a pronunțat în cadrul dezbaterii în favoarea reformei administrative, dar a cerut garanții financiare pentru sate. În opinia sa, după comasare nu trebuie permis ca localitățile mari să preia banii destinați satelor mici. El a propus ca în lege să fie stabilită din timp o formulă clară de distribuire a bugetului.
„Trebuie indicat clar în legea privind amalgamarea cum se distribuie suma totală a bugetului, proporțional, pe cap de locuitor, cu un coeficient puțin mai mare, astfel încât, chiar dacă consilierii sau deputații vor vota, ei să nu poată redistribui fondurile acelei localități căreia îi revin potrivit legii. Nu le pot distribui către Comrat sau invers. În acest sens, avem foarte multe lacune, inclusiv la nivelul statului.”
Potrivit lui Serghei Anastasov, după 2014, autonomia găgăuză a primit din bugetul Republicii Moldova venituri fiscale importante, însă o parte dintre aceste fonduri nu ar fi fost direcționată suficient către dezvoltarea satelor și orașelor.
El a declarat că, din cele peste 400 de milioane de lei care sunt distribuite la discreția autorităților regionale, o parte semnificativă este cheltuită pentru întreținerea aparatului administrativ, în timp ce între 200 și 300 de milioane de lei ar fi putut fi alocate anual pentru dezvoltarea satelor și orașelor.
„Este vorba despre aproximativ 14 mii de lei pe cap de locuitor. Astfel de fonduri nu există nici în raionul Hâncești, nici în alte raioane. Moldova a alocat fonduri pentru dezvoltarea Găgăuziei, iar dacă luăm veniturile proprii ale autonomiei, cele care sunt distribuite la discreția autorităților autonomiei, este vorba despre peste 400 de milioane de lei. Să presupunem că din această sumă aproximativ 100-150 de milioane sunt cheltuite pentru întreținerea aparatului autonomiei, însă 200-300 de milioane ar fi putut fi distribuite anual, în special în ultimii câțiva ani, între sate și orașe pentru dezvoltarea acestora. Acest lucru nu s-a făcut.”
Igor Ianac și Serghei Anastasov consideră că reforma este necesară. Anastasov pledează pentru optimizare și comasare, în timp ce Ianac afirmă că reforma „demult trebuia făcută”.
În același timp, ambii subliniază că, în cazul autonomiei găgăuze, trebuie să se țină cont de statutul special al regiunii și să fie stabilite din timp consecințele financiare ale reformei.
Reforma administrativ-teritorială din autonomia găgăuză nu avansează deocamdată, afirmă secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Potrivit acestuia, situația din autonomie diferă de cea din celelalte regiuni ale țării, întrucât deciziile privind amalgamarea administrativă trebuie să treacă prin Adunarea Populară, care are mandatul expirat.
Buzu a precizat că, în celelalte regiuni ale țării, documentele privind procesele de amalgamare finalizate sunt transmise Guvernului. În autonomia găgăuză, acestea trebuie prezentate Adunării Populare, însă lipsa unei structuri funcționale a blocat, de facto, procesul de reformă administrativă în regiune, notează Radio Moldova Comrat.
CITIȚI ȘI:
