ANALIZĂ | Cu o populație de 4.13 milioane și venituri peste nivelul din 1991, R. Moldova are, la 35 de ani de Independență, un deficit de persoane active

La 35 de ani de Independență, populația Republicii Moldova a depășit din nou pragul de patru milioane de cetățeni, iar veniturile au recuperat declinul din perioada de tranziție. O analiză a expertului economic Veaceslav Ioniță arată că, deși puterea de cumpărare a crescut față de 1991, țara se confruntă în continuare cu o scădere a numărului de persoane active și cu un dezechilibru tot mai accentuat între angajați și pensionari.
Potrivit analizei, la începutul celui de-al treilea trimestru din 2026, numărul cetățenilor moldoveni cu acte în regulă a ajuns la aproximativ 4.04 milioane. Dacă sunt luați în calcul și cetățenii aflați în diasporă, precum și copiii născuți și înregistrați în străinătate, populația reală a țării ar putea urca la circa 4.13 milioane de persoane, a calculat Ioniță.
„Noi suntem mai mulți decât credeam”, a declarat Veaceslav Ioniță, adăugând că statisticile oficiale nu includ cetățenii aflați peste hotare și copiii născuți în afara țării.
Circa 1.34 de milioane de moldoveni s-ar afla peste hotare
Potrivit expertului, în 1991, pe malul drept al Nistrului trăiau circa 4 milioane 364 de mii de persoane, la care se adăugau locuitorii din stânga Nistrului. Ulterior, o parte dintre cei din regiune nu au solicitat cetățenia Republicii Moldova, iar numărul cetățenilor a scăzut. Tendința s-a inversat însă după 2010: tot mai mulți locuitori din regiunea transnistreană au început să solicite cetățenia Republicii Moldova, stimulați în special de apropierea economică a țării de Uniunea Europeană.
În prezent, aproximativ 360.000 de persoane din stânga Nistrului dețin cetățenia Republicii Moldova, în timp ce circa 85.000 încă nu au obținut-o. În urmă cu zece ani, numărul celor fără cetățenie moldovenească era de aproximativ 224.000. În total, potrivit estimărilor prezentate de Ioniță, Republica Moldova are circa 4 milioane 46 de mii de cetățeni, dintre care aproximativ 3 milioane 686 de mii pe malul drept și 360.000 - pe malul stâng.
Totuși, Ioniță atrage atenția că această cifră nu reflectă numărul real al persoanelor care se află efectiv în țară. Datele Agenției Servicii Publice indică aproximativ 3 milioane 686 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova de pe malul drept al Nistrului. Dintre aceștia, aproximativ 2 milioane 343 de mii sunt înregistrați ca fiind în țară, ceea ce înseamnă că circa 1.34 de milioane s-ar afla peste hotare.

Mai mulți salariați, dar raport problematic cu pensionarii
Prăbușirea numărului de angajați este una dintre marile vulnerabilități ale ultimelor decenii, constată Veaceslav Ioniță. Dacă în 1991 pe malul drept al Nistrului existau aproximativ 1.56 de milioane de persoane active față de 582.000 de pensionari, până în 2010 numărul lucrătorilor oficiali a coborât dramatic la doar 598.000.
În ultimii ani, însă, se observă o ușoară revenire. Ioniță estimează că, în prezent, aproximativ 650.000 de persoane sunt angajate oficial, cu circa 50.000 mai multe decât în 2020. Raportul dintre angajați și pensionari s-a îmbunătățit de la aproximativ 1.15 lucrători pentru un pensionar în 2020 la circa 1.23 în prezent.
„Situația este dramatică în comparație cu 1991, iar creșterea din ultimii cinci ani arată o recuperare ușoară. Deci, n-am ajuns încă nici la nivelul anului 2005. Nu mai vorbim de anul 2000, 1995 sau 1991”, a subliniat expertul.
În schimb, capitolul veniturilor stă mult mai bine. Potrivit analizei lui Veaceslav Ioniță, luând în calcul inflația și puterea reală de cumpărare, salariile din Republica Moldova au depășit nivelul înregistrat în 1991 abia după 2008.
„În 1993, veniturile populației au scăzut în termeni reali de cinci ori, la 19% din nivelul anterior. Maximumul l-am avut în 1986-198. În 1993, salariul oamenilor noștri, în doi ani de zile după Independență, a ajuns la circa o cincime din nivelul anterior. Veniturile salariale au scăzut dramatic. Apoi, situația a început să se îmbunătățească până în 1997, apoi iarăși a coborât brusc. Ne-a lovit criza din 1998-1999. Ne-am revenit și am întrecut în 2008 salariul de la nivelul anului 1991. Deci, după 2008, cetățenii noștri au început să aibă un salariu real mai mare decât în 1991”, a precizat Ioniță.
Expertul estimează că, dacă sunt luate în calcul și infrastructura, utilitățile și alte surse de venit, nivelul general al bunăstării este chiar de trei-patru ori mai mare decât în 1991.
Totodată, salariul mediu brut din Chișinău urmează să depășească, pentru prima dată, pragul de 1.000 de euro.
Și numărul persoanelor cu venituri salariale mari a crescut semnificativ. Dacă, în 2014, doar aproximativ 1.900 de salariați primeau peste 1.000 de euro lunar, în 2026 numărul lor ar urma să depășească 140.000.
Totodată, peste 20.000 de persoane ar primi salarii de peste 2.000 de euro.

Analiza lui Ioniță mai arată că diferențele economice dintre cele două maluri ale Nistrului s-au inversat puternic în ultimul deceniu. În 2015-2016, salariul din stânga Nistrului era cu aproximativ 40% mai mare decât cel de pe malul drept. În prezent, salariul de pe malul drept este de aproximativ 2.2 ori mai mare.
Ioniță estimează salariul oficial din stânga Nistrului la circa 8.000 de lei moldovenești în 2026.
Pensia a depășit în 2024 nivelul din 1990
Situația pensionarilor din R. Moldova este mai complicată. Dacă salariile reale au revenit la nivelul din 1991 în 2008, pensiile au depășit acest nivel abia în 2023. În anul 2000, pensia reală reprezenta doar aproximativ 17% din nivelul din 1991, ceea ce însemna că puterea de cumpărare era de aproape șase ori mai mică.
„„În 1993, odată cu introducerea monedei naționale, pensia era de 19 lei. Anul trecut, pensia medie anuală a fost de 4.200 de lei, iar în acest an va depăși 4.600 de lei. Este o creștere semnificativă, însă, după cum am menționat, leul de astăzi nu poate fi comparat direct cu cel din trecut. Având în vedere episoadele de inflație severă prin care am trecut, ne-am raportat la puterea reală de cumpărare, iar aici situația este mult mai dramatică. Deși am luat anul 1991 ca reper, să nu uităm că cel mai înalt nivel al pensiilor a fost atins în 1990; deja în 1991, pensia reală era cu aproape 12% mai mică, urmând o adevărată prăbușire. În anul 2000, puterea de cumpărare a pensiilor reprezenta doar 17% din nivelul lui 1991, fiind de peste șase ori mai mică, și doar 15% față de 1990. Practic, oamenii trăiau de șase ori mai săraci, iar pensionarii au ajuns la limita de subzistență, fiind categoria cea mai afectată”, a explicat sursa citată.
Potrivit lui Ioniță, sprijinul financiar oferit de rudele aflate peste hotare a compensat parțial această scădere a puterii de cumpărare.
În raport cu anul 1990, când pensia reală a atins nivelul maxim, revenirea a fost și mai lentă. Abia în 2024 pensia reală a depășit nivelul din 1990.
„Astăzi, în 2026, este al treilea an când pensionarii din Republica Moldova au o pensie reală mai mare decât a fost în 1990”, a conchis Veaceslav Ioniță.


CITIȚI ȘI: