Analiști militari: Depozitul de la Cobasna nu mai poate servi drept pretext pentru prezența militară rusă în regiunea transnistreană
Depozitul de muniții de la Cobasna, situat în stânga Nistrului, nu mai poate servi drept pretext pentru menținerea prezenței militare ruse în Republica Moldova și poate servi drept argument în negocierile pentru soluționarea conflictului transnistrean, spun analiștii militari de la Chișinău și București.
Aceștia fac referire la datele actualizate, publicate pe 21 august, potrivit cărora cantitatea de muniții s-a redus de la circa 20.000 de tone, acum două decenii, la aproximativ 14.000 de tone în prezent, iar riscul unei deflagrații majore la scară regională a fost infirmat, eventualele efecte fiind limitate la o rază de doar doi kilometri.
Mateiu: „Cobasna a fost întotdeauna un pretext pentru Rusia”
Raportul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) realizat în parteneriat cu Agenția Informații Militare (AIM) a Ministerului Apărării confirmă ceea ce era cunoscut în cercurile militare, dar nespus public cu atâta claritate: că depozitul de la Cobasna nu reprezintă pericolul descris în narațiunile rusești, iar publicarea datelor tehnice taie accesul Moscovei la unul dintre cele mai longevive pretexte ale sale, afirmă comandorul român în rezervă Sandu-Valentin Mateiu.
„Cobasna a fost întotdeauna un pretext pentru Federația Rusă de a explica, de a justifica prezența Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR - n.r.). Întotdeauna s-a considerat că acest depozit este o sursă de pericol și au fost multe momente în care Rusia a motivat prezența militară prin necesitatea păzirii acestui depozit. Dar efectul este geopolitic", a comentat Mateiu, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Referitor la credibilitatea datelor prezentate, analistul român a spus că nu are niciun argument să contrazică concluziile instituțiilor de la Chișinău.
„Ei au transmis imagini din satelit, surse deschise, informații adunate în timp. S-au menționat și surse umane, secrete, care nu pot fi dezvăluite. Dar, în final, aceasta este imaginea: nu avem altceva decât câteva mii de tone de muniție răspândită pe o suprafață mare, unde cel mai mare pericol poate fi un incendiu cu efect limitat, în niciun caz o explozie de proporții”, a punctat Mateiu.
Întrebat de ce Rusia nu a continuat procesul de evacuare a munițiilor după 2004, deși și-a asumat acest angajament la summitul OSCE de la Istanbul din 1999, Mateiu a explicat că Moscova nu a evacuat munițiile tocmai pentru că depozitul îi servea drept justificare pentru prezența militară - o prezență pe care, în contextul războiului din Ucraina, nu și-o poate permite să o piardă.
„Federația Rusă are nevoie de un pretext să-și justifice prezența departe de teritoriul său, mai ales în contextul în care nu câștigă războiul din Ucraina. A fost Istanbul în 1999, pe care Kremlinul îl vede ca un moment de cădere, când a promis retragerea. În final, nu a adus decât război în Georgia și instabilitate în Republica Moldova. Acum Federația Rusă nu câștigă. Și atunci, firește, se reiterează necesitatea prezenței în Republica Moldova, respectiv în regiunea separatistă. În final, prin Cobasna se justifică prezența legiunii uitate”, a explicat Mateiu.
Pot fi folosite munițiile în războiul din Ucraina?
Comandorul român în rezervă afirmă, totodată, că munițiile aflate în depozit ar putea fi încă utilizate de structurile separatiste, inclusiv pentru trageri, chiar dacă sunt vechi. El descrie regiunea transnistreană drept izolată între Republica Moldova și Ucraina și consideră că această situație îi limitează tot mai mult posibilitățile de supraviețuire.
„Regiunea este acum izolată, prinsă între o Republică Moldova, care merge spre Uniunea Europeană, și Ucraina, care vrea să meargă spre Uniunea Europeană. Este blocată. De aceea, vor mai folosi aceste muniții, chiar cu riscul că sunt expirate, pentru a efectua trageri. Coloana vertebrală este GOTR, dar împreună vor folosi această muniție cât mai pot. După aceea, vom vedea cum supraviețuiesc, pentru că economic respiră prin Republica Moldova, întreaga regiune separatistă, iar militar - mai deloc, ofițerii ruși trebuie să se strecoare pe la Chișinău, nu știu în ce măsură vor reuși să treacă”, a remarcat Sandu-Valentin Mateiu.
Adrian Efros: „O explozie de la sine este exclusă"
Genistul Adrian Efros, cu peste 25 de ani de experiență în manipularea obiectelor explozibile și fost ministru al Afacerilor Interne, a confirmat, la Moldova 1, că, din perspectivă tehnică, o explozie necontrolată, spontană, este practic imposibilă la Cobasna. Totodată, Efros a apreciat curajul SIS și AIM de a publica analiza, subliniind că guvernările anterioare au folosit tocmai acest „mesaj de frică” în interes politic.
„Consider că, în cazul guvernărilor anterioare, acest mesaj de frică, menit să inducă lumea în eroare și să creeze artificial o psihoză în jurul Cobasnei, era întreținut chiar de guvernanți. Acum s-au schimbat și obiectivele, și orientarea noastră proeuropeană, de aceea, le mulțumesc colegilor de la SIS și de la Agenția de Informații Militare că au avut curajul să investigheze și să facă o analiză bazată pe date, nu pe intuiții”, a declarat Efros.
Referitor la modul de depozitare, genistul a explicat că munițiile sunt păstrate pe categorii de compatibilitate, separate de mijloacele de inițiere, dispuse în formă de șah pentru a preveni efectul de lanț.
„De ce sunt de acord cu concluzia colegilor că o explozie în masă sau o explozie simultană a tuturor depozitelor nu poate să aibă loc? Fiindcă munițiile sunt depozitate după categorie de compatibilitate și sunt separate de mijloacele de inițiere, ceea ce face ca obiectele explozibile să fie mai sigure la diferite impacturi externe. Din punctul meu de vedere, având o experiență de peste 25 de ani în serviciul genistic și manipulând mii de obiecte explozibile, consider că efectul de a iniția o explozie de la sine sau sub niște factori naturali este exclus”, a punctat specialistul.
Întrebat despre pașii necesari pentru evacuarea depozitului în cazul unui acord, Efros a descris o procedură standard care ar începe cu o inspecție vizuală detaliată.
„Mai întâi, avem nevoie de o inspecție vizuală și de a identifica modelele și tipurile de muniții care sunt stocate în aceste depozite. Ulterior, în baza acestor date, se pot lua decizii privind cele mai eficiente metode de a neutraliza sau de a utiliza aceste muniții”, a explicat fostul ministru, adăugând că o parte ar putea fi neutralizată la fața locului, iar substanța explozivă rezultată din procesare ar putea fi reutilizată în misiunile de deminare.
„Cobasna poate deveni un catalizator în negocieri"
Adrian Efros a sugerat că eliminarea narațiunii despre pericolul depozitului ar putea transforma Cobasna dintr-un instrument de presiune rusesc într-un element util în procesul de reglementare a chestiunii transnistrene.
„Odată ce aceste mituri au fost sparte, cred că va fi un catalizator și va fi de folos în timpul negocierilor și în timpul acestor soluționări”, a declarat Efros.
Întrebat dacă Rusia va continua să invoce situația de la Cobasna pentru a-și justifica prezența militară, fostul ministru de Interne a afirmat că Moscova nu va renunța ușor la astfel de pretexte, dar a subliniat că noul raport aduce claritate și pune la dispoziția publicului informații veridice.
„Narativele sau pretextele pe care le folosește Federația Rusă pentru a justifica trupele care staționează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova cred că vor continua. Dar ce s-a dorit de la acest raport este de a aduce siguranță cetățeanului și de a-i insufla acel spirit că Guvernul are grijă de cetățeni. Noi am depus întotdeauna eforturi ca cetățeanul să fie în siguranță și să nu fie manipulat de diferite forțe cu interese politice sau geopolitice”, a conchis Adrian Efros.
Amintim că Serviciul de Informații și Securitate, în comun cu Agenția Informații Militare a Ministerului Apărării, au publicat, pe 21 august, un raport în care stipulează că amenințarea reprezentată de depozitul de muniții de la Cobasna a fost exagerată timp de două decenii de reprezentanți ai regimului separatist de la Tiraspol și ai Moscovei. Potrivit datelor oficiale, din stocul inițial de 20.000 de tone, anunțat în 2006, au rămas circa 14.000 de tone, iar încărcătura explozivă reală însumează doar 2.800 de tone, contrazicând scenariul unei catastrofe regionale.
Astfel, o potențială explozie la depozitul de la Cobasna nu ar genera consecințe comparabile cu cele de la Hiroshima, efectele s-ar limita la o rază de doi kilometri și ar afecta o singură localitate din vecinătate.
Analiza reunește informații din rapoartele oficiale ale misiunii OSCE, imagini din satelit, surse deschise și secrete, precum și din analiza comunicațiilor și semnalelor electronice, a precizat directorul SIS, Alexandru Musteața, într-o conferință de presă.
Totodată, raportul abordează explicit și sursele narațiunilor false despre Cobasna. Secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu, afirma, pe 21 aprilie 2026, că munițiile de la Cobasna sunt „vechi și periculoase” și ar putea provoca „o catastrofă ecologică regională și numeroase victime umane”. Un studiu al Academiei de Științe a Moldovei din 2005, citat și răspândit pe larg de agențiile rusești, susținea că explozia ar putea fi comparabilă cu „o explozie nucleară de 10 kilotone, aproape ca cea care a lovit Hiroshima în 1945, și ar putea provoca un cutremur de 7.5 grade pe scara Richter”.
Directorul SIS, Alexandru Musteața, a demontat aceste mituri într-o conferință de presă.
„O bombă precum cea de la Hiroshima echivalează cu 15.000 de tone de TNT, de circa 1.500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniție convențională existentă la Cobasna. Pentru ca acest scenariu să fie real, ar fi nevoie ca 1.500 de bombe convenționale, de 10 tone fiecare, să detoneze simultan în același loc. Acest lucru este imposibil, din punct de vedere tehnic, la Cobasna, având în vedere ce și în ce cantitate se păstrează acolo”, a explicat Alexandru Musteața.
CITIȚI ȘI:
