Codul Electoral, modificat în lectura a doua: Noi reguli pentru votul prin corespondență și alegerile din Găgăuzia. Amendamentele opoziției, respinse
Modificările la Codul Electoral, care reglementează votul prin corespondență și organizarea scrutinului în UTA Găgăuzia, au fost votate, pe 24 august, în lectura a doua de către Parlament. Deși opoziția a cerut amânarea votului până la obținerea avizului Comisiei de la Veneția și a propus eliminarea cerinței de cunoaștere a limbii române pentru funcția de bașcan, amendamentele au fost respinse de majoritatea parlamentară.
Proiectul urmărește perfecționarea cadrului normativ electoral și punerea în aplicare a Hotărârii Curții Constituționale din 9 iulie 2026 referitoare la Găgăuzia, a declarat vicepreședintele Comisiei juridice, numiri și imunități, Igor Chiriac, cel care a prezentat raportul comisiei înaintea votului.
Pe 5 august 2026, au fost organizate consultări publice pe marginea proiectului atât la Chișinău, cât și la Comrat, cu participarea reprezentanților autorităților publice implicate în procesul electoral, ai autonomiei găgăuze, ai societății civile și ai mass-media. Potrivit lui Chiriac, desfășurarea consultărilor la Comrat a fost determinată de impactul direct pe care inițiativa îl are asupra alegerii viitorilor deputați în Adunarea Populară a Găgăuziei.
„Guvernul susține promovarea inițiativei legislative, apreciind că aceasta contribuie la modernizarea și consolidarea cadrului normativ electoral”, a menționat deputatul, adăugând că și Comisia Electorală Centrală a calificat demersul drept oportun și necesar.
Totodată, Igor Chiriac a precizat că, în urma examinării, cu votul a cinci membri „pentru” și trei abțineri, Comisia juridică a propus Parlamentului adoptarea proiectului în a doua lectură.
Oficialul s-a referit și la o completare tehnică operată printr-un amendament din 21 august, care vizează articolul 39 privind constituirea secțiilor de votare pentru votul prin corespondență: acestea vor putea deservi între 30 și 2.500 de alegători, fără a fi limitate la teritoriul unei singure țări.
Cerințele opoziției
Vorbind în limba rusă la ședința Parlamentului, deputatul socialist Vladimir Odnostalco a criticat prevederea potrivit căreia viitorul bașcan al Găgăuziei va trebui să cunoască limba română, calificând-o drept discriminatorie.
„În prezent, nicio funcție electivă, cu excepția celei de președinte al țării, nu presupune în mod obligatoriu cunoașterea limbii române. În mod evident, prin raportare la legislația europeană, această măsură este discriminatorie și absolut greșită”, a declarat Odnostalco.
De asemenea, deputatul a cerut clarificări privind condiția de a deține domiciliul pe teritoriul autonomiei, întrebând dacă aceasta presupune doar o simplă înregistrare la adresă sau o locuire efectivă în Găgăuzia.
„În ce sens se pune problema locuirii? Ești doar înregistrat cu domiciliul acolo sau chiar trăiești pe teritoriul autonomiei?”, a întrebat parlamentarul, solicitându-le colegilor să susțină amendamentele propuse.
La rândul său, Igor Chiriac a precizat că amendamentul privind eliminarea obligativității cunoașterii limbii române a fost respins de comisie. În ceea ce privește norma referitoare la domiciliu, cuvântul „permanent” a fost exclus, amendamentul fiind admis parțial.
Uzun: „Foarte multe contradicții cu Legea privind statutul special al Găgăuziei”
Deputatul socialist Grigori Uzun a criticat modul în care au fost examinate amendamentele la modificările privind alegerile din Găgăuzia, susținând că opinia Adunării Populare a autonomiei a fost „practic ignorată” în comisie. El a avertizat că, în forma actuală, proiectul ar putea intra în contradicție cu Legea privind statutul special al Găgăuziei și ar putea fi contestat ulterior la Curtea Constituțională.
„Din păcate, în comisie, opinia Adunării Populare a Găgăuziei practic nu a fost luată în considerare”, a declarat Uzun în Parlament.
Una dintre principalele obiecții ale deputatului vizează modul de alegere și componența Adunării Populare. Uzun a propus ca aceasta să fie formată din 35 de deputați aleși în 35 de circumscripții electorale teritoriale uninominale, cu respectarea normei de reprezentare de cel mult un deputat la fiecare 5.000 de alegători și cu condiția ca fiecare localitate din autonomie să fie reprezentată de cel puțin un deputat.
„În Legea privind statutul special al Găgăuziei, numărul 344, este clar prevăzut că Adunarea Populară se formează exclusiv din circumscripții uninominale, reprezentate de câte un deputat la 5.000 de alegători. Dacă într-o localitate sunt mai puțin de 5.000 de alegători, oricum trebuie să fie reprezentată de un deputat”, a explicat Uzun.
Deputatul a avertizat că adoptarea proiectului în forma propusă ar putea crea o contradicție între acte normative.
„Dacă vom vota acum altfel, vom ajunge la o coliziune juridică și, în consecință, va trebui din nou să contestăm totul la Curtea Constituțională, pentru că o lege va contrazice o altă lege”, a spus Uzun.
Printre amendamentele prezentate de socialist se numără și instituirea a 35 de circumscripții uninominale pentru alegerea deputaților în Adunarea Populară, precum și stabilirea unor cerințe distincte pentru colectarea semnăturilor de susținere. Pentru un candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară, Uzun a propus între 100 și 150 de semnături, iar în circumscripțiile cu mai puțin de 500 de alegători – între 50 și 75 de semnături. Pentru candidații la funcția de bașcan, el a propus între 1.500 și 2.000 de semnături, colectate din cel puțin o treime dintre localitățile autonomiei.
Amendament privind rotația conducerii CEC, respins în comisie
Deputatul Partidului Nostru, Alexandr Berlinschi, a propus introducerea unei reguli prin care persoanele care au deținut funcția de președinte, vicepreședinte sau secretar al Comisiei Electorale Centrale într-un mandat anterior și care sunt numite din nou în componența CEC să nu mai poată ocupa funcția de președinte sau secretar în mandatul următor.
Potrivit lui Berlinschi, amendamentul nu ar afecta posibilitatea persoanei de a face parte în continuare din CEC, ci ar viza exclusiv funcțiile de conducere.
„Acest lucru nu se răsfrânge asupra deținerii mandatului. Norma este în vigoare și urmează să fie aplicată în următoarea componență, însă, anume în ceea ce ține de managementul și gestionarea autorității electorale, consider că este necesară asigurarea unei rotații”, a declarat deputatul.
El a mai propus reducerea numărului de membri de la nouă la șapte și eliminarea funcției de vicepreședinte.
Amendamentul propus de Alexandr Berlinschi nu a fost susținut în Comisia parlamentară juridică, pentru numiri și imunități, a precizat deputatul PAS Igor Chiriac.
Tarlev a cerut amânarea votului până la obținerea opiniei Comisiei de la Veneția
Deputatul neafiliat Vasile Tarlev a solicitat, la rândul său, amânarea adoptării proiectului până la primirea poziției Comisiei de la Veneția.
„Dacă e posibil, luând în considerare situația care este, ar fi bine poate să amânăm adoptarea acestei decizii până primim rezultatul Comisiei de la Veneția”, a spus Tarlev.
Înaintea ședinței Parlamentului, spicherul Igor Grosu a declarat că proiectul va fi examinat în trei lecturi, iar între a doua și a treia lectură va fi așteptată opinia Comisiei de la Veneția.
„Vor fi trei lecturi, pentru că între a doua și a treia lectură așteptăm opinia Comisiei de la Veneția. Avem o înțelegere, un acord, suntem în contact permanent. Dânșii mi-au spus că acum nu o să reușească, în virtutea circumstanțelor. Noi ne-am rezervat spațiu și pentru a treia lectură. În septembrie, cred că vom avea proiectul”, a afirmat oficialul.
Modificările la Codul Electoral au fost votate în lectura a doua de către 52 de deputați.
Proiectul de lege prevede trecerea Adunării Populare a Găgăuziei la sistemul proporțional, scrutinul din 15 noiembrie 2026 urmând să fie ultimul organizat în baza sistemului majoritar.
Printre modificările votate în primă lectură se numără și constituirea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, care va activa sub coordonarea autorității electorale centrale de la Chișinău și va fi format din cel puțin șapte și cel mult 11 persoane.
Totodată, proiectul stabilește cerințe suplimentare pentru candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei, domiciliul în Găgăuzia de cel puțin 10 ani și cunoașterea limbii române, condiții care nu există în prezent în Legea privind statutul juridic al Găgăuziei și care nu se aplică la alegerile locale sau parlamentare.
Documentul conține și măsuri pentru prevenirea utilizării resurselor administrative în scop electoral. Autoritățile publice centrale și locale vor fi obligate să adopte acte administrative prin care să stabilească, în mod transparent, condițiile de punere la dispoziție a spațiilor destinate întâlnirilor cu alegătorii. Acestea vor trebui să asigure un număr minim de încăperi care să poată fi utilizate de concurenții electorali în condiții egale. Întâlnirile cu alegătorii vor trebui organizate în afara programului de activitate al instituțiilor publice, pentru a preveni folosirea abuzivă a resurselor administrative în campaniile electorale.
Sunt prevăzute și ajustări privind exercitarea dreptului de vot. Înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară va trebui efectuată cu cel puțin trei luni înainte de data scrutinului, pentru ca alegătorul să poată vota în baza acestor date.
Proiectul modifică și regulile privind gestionarea conturilor utilizate în campaniile electorale și de grupurile de inițiativă. Sunt ajustate termenele și procedurile de deschidere, operare, suspendare și închidere a conturilor cu mențiunea „Fond electoral” și „Destinat grupului de inițiativă”, ținând cont de programul de activitate al instituțiilor bancare și de experiența acumulată în cadrul ultimelor scrutine. În același timp, concurenții electorali vor putea utiliza, pe lângă conturile bancare, și conturi de plată oferite de prestatori autorizați de Banca Națională a Moldovei.
Proiectul include și modificări privind înregistrarea candidaților, formulate de Misiunea de Observare a Alegerilor a OSCE/ODIHR în Raportul final privind alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Astfel, dacă excluderea unor candidați declarați neeligibili afectează respectarea cotei minime de reprezentare a ambelor sexe, concurenții electorali vor beneficia de un termen pentru ajustarea listelor și aducerea acestora în conformitate cu cerințele legale.
Proiectul de lege, avizat pozitiv de CEC și Guvern, a fost înregistrat în Parlament de un grup de deputați PAS pentru a transpune Hotărârea Curții Constituționale din 9 iulie, prin care au fost declarate neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să stabilească singură mecanismele de organizare a alegerilor.
CITIȚI ȘI:
