PSRM contestă la Curtea Constituțională condiția privind cunoașterea limbii române pentru candidații la funcția de bașcan
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a sesizat Curtea Constituțională și cere declararea drept neconstituțională a prevederii prin care cunoașterea limbii române a devenit o condiție obligatorie pentru candidații la funcția de bașcan al autonomiei găgăuze. Formațiunea susține că noua cerință limitează dreptul de a fi ales și contravine Legii privind statutul juridic special al regiunii.
„După cum am promis, am depus astăzi o sesizare la Curtea Constituțională prin care cerem declararea neconstituțională a modificării Codului electoral adoptate de PAS, care vizează alegerile din Găgăuzia”, se arată în comunicatul PSRM.
Socialiștii afirmă că, în urma modificării Codului electoral, pentru prima dată cunoașterea limbii române este introdusă drept criteriu obligatoriu pentru persoanele care candidează la funcția de bașcan. Potrivit formațiunii, această cerință nu a existat în cadrul alegerilor precedente.
Formațiunea consideră că prevederea nou-introdusă este în contradicție cu legislația care reglementează statutul autonomiei găgăuze.
„Considerăm că această prevedere limitează dreptul de a fi ales și contravine Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, care stabilește condițiile pentru candidatura la funcția de bașcan și prevede cunoașterea limbii găgăuze, dar nu și a limbii române”, se precizează în comunicat.
În sesizarea adresată Curții Constituționale, socialiștii solicită eliminarea noii condiții din legislația electorală.
Contestația este depusă în contextul pregătirilor pentru alegerile din autonomia găgăuză. Perioada electorală pentru alegerea deputaților în Adunarea Populară de la Comrat a început pe 28 august, iar scrutinul este programat pentru 15 noiembrie 2026. Campania electorală propriu-zisă urmează să înceapă pe 16 octombrie.
Modificările adoptate de Parlament au schimbat mai multe reguli privind organizarea alegerilor din autonomie. Printre acestea se numără trecerea Adunării Populare la sistemul proporțional, scrutinul din 15 noiembrie urmând să fie ultimul desfășurat în baza sistemului majoritar.
Noile prevederi stabilesc și constituirea unui Consiliu Electoral Central al regiunii, care va activa sub coordonarea autorității electorale centrale de la Chișinău. Totodată, legislația introduce reguli suplimentare privind utilizarea resurselor administrative și finanțarea campaniilor electorale.
În ceea ce privește alegerile pentru funcția de bașcan, modificările adoptate prevăd două condiții noi și obligatorii pentru candidați: domiciliul în autonomia găgăuză de cel puțin 10 ani și cunoașterea limbii române.
Alegerile din autonomie au loc într-un context politic și instituțional complicat. Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei a expirat la 15 noiembrie 2025, iar funcția de bașcan este vacantă după condamnarea Evgheniei Guțul la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid Șor.
Data scrutinului pentru Adunarea Populară a fost stabilită de autoritățile de la Comrat la 3 iulie 2026, iar pe 26 august, Comisia Electorală Centrală a aprobat programul calendaristic pentru organizarea alegerilor.
Cu o zi înainte, Parlamentul a adoptat în lectură finală modificările Codului electoral destinate deblocării alegerilor din regiune, în urma deciziei Curții Constituționale din 9 iulie.
Autoritățile de la Comrat au cerut amânarea votului privind modificarea regulilor electorale, în timp ce opoziția parlamentară a anunțat anterior că va contesta modificările la Curtea Constituțională.
CITIȚI ȘI:
