Bugetul „promisiunilor”: Experții avertizează că investițiile vor fi primele sacrificate prin rectificarea bugetară
Angajamentele asumate de autorități prin rectificarea bugetară, privind plățile unice pentru bugetari și compensațiile la energie, vor fi îndeplinite, însă există riscul reducerii finanțării pentru proiectele de dezvoltare și infrastructură din cauza lipsei banilor, susțin experții. Totodată, aceștia spun că diminuarea cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe nu reprezintă o corecție bugetară, ci denotă deficiențe de administrare.
Creșterea veniturilor cu doar 600 milioane de lei în urma rectificării bugetare aprobate de Guvern la 2 septembrie arată că, deși există surse de acumulare a banilor la buget din impozite și taxe, ritmul încasărilor este unul mic, susține expertul economic Marin Gospodarenco.
Chiar și această majorare, nu foarte considerabilă, a veniturilor a fost asigurată din accizele și TVA, în condițiile în care inflația se apropie de 7%. Potrivit expertului, încasările ar trebui să fie mai mari, pentru că se produce mai mult și pentru că au loc scumpiri. Totodată, afirmă acesta, reducerea cheltuielilor pentru proiectele finanțate din exterior cu aproximativ 960 milioane de lei poate fi considerată drept un eșec de organizare și gestionare internă a Guvernului.
„Când ratezi un miliard din proiectele externe pentru că nu ai documentația gata, nu ai o problemă de buget, ai o problemă de administrare. Când 40% din bugetul de pensie vine de la stat, nu din contribuții, ai o problemă structurală și nu de calendar. Prioritatea pentru anul 2027 este prin urmare una singură, să spunem deschis cum finanțăm ceea ce am amânat – legea salarizării intră în vigoare, transferurile la pensii cresc, proiectele tăiate revin pe masă”, a declarat Gospodarenco
Analistul economic Veaceslav Ioniță crede că Guvernul va executa rectificarea bugetară în ceea ce ține de achitarea plăților unice bugetarilor, inclusiv cadrelor didactice, precum și a compensațiilor la energie, însă va finanța proiectele de dezvoltare și de infrastructură cu bani mai puțini decât și-a asumat.
„În opinia mea, deficitul va fi cu mult mai mic, pe motiv că Guvernul nu va putea executa bugetul. El face un buget de promisiuni care nu va fi executat. Guvernul planifică, dar până la urmă constată că nu are bani și este nevoit să taie din cheltuieli, în special investițiile”, a notat economistul.
Pentru a depăși dependența de împrumuturile interne scumpe, experții recomandă reorientarea eforturilor către atragerea fondurilor nerambursabile oferite de partenerii externi. Prioritizarea proiectelor cu sprijin european reprezintă singura soluție sustenabilă pentru viitorul exercițiu bugetar.
„Identificarea unei posibilități de lucru tehnic cu Uniunea Europeană, astfel ca granturile să nu scadă la nivelul acesta rușinos de un miliard și jumătate de lei. Noi, din păcate, nu avem capacitatea de a genera, promova, implementa și atrage granturi pentru proiecte. Finanțarea externă este cu mult mai mică decât ar trebui să fie și noi suntem nevoiți să ne împrumutăm pe intern foarte scump”, a mai spus Ioniță.
În urma rectificării bugetare aprobate de Guvern la 2 septembrie, veniturile bugetului de stat vor ajunge la 80.27 miliarde de lei, iar cheltuielile la 103.35 miliarde de lei. Deficitul bugetar va urca de la valoarea inițială de 20.9 miliarde de lei la 23.07 miliarde de lei, deci o creștere de 2.17 miliarde de lei.
CITIȚI ȘI:
